Consiliul Fiscal estimează că deficitul bugetar din 2024 va fi in jur de 6,4% din PIB, deşi programarea oficială este de 5% din PIB, în timp ce Comisia Europeană estimează un deficit bugetar de peste 6,5% din PIB luând în calcul datele de până acum privind execuţia bugetară, dar şi alte coordonate, spune Daniel Dăianu, preşedintele Consiliului Fiscal din România, în raportul de analiză a convergenţei „România-Zona Euro Monitor” publicat de BNR.
„Consiliul Fiscal a estimat că deficitul bugetar va fi în jur de 6,4% din PIB în 2024 dacă nu se va recurge din nou la o tăiere drastică a cheltuielilor de capital, deşi programarea oficială este de 5% din PIB. În acelaşi timp, dată fiind execuţia bugetară de până acum şi alte date, Comisia Europeană are estimări pentru 2024 ce duc deficitul bugetar la peste 6,5% din PIB”.
Daniel Dăianu consideră că o scădere a acestui deficit în anii următori este greu de realizat fără venituri fiscale suplimentare, ţinând cont şi de faptul că în 2025 se va simţi şi impactul deplin al reformei pensiilor, care înseamnă aproape 1,6% din PIB.
„Este aici o vulnerabilitate majoră a economiei, ce este atenuată, parţial, de nivelul încă rezonabil al datoriei publice (sub 50% din PIB), de resurse europene mari prin Cadrul Financiar Multianual (CFM) şi Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR). Rezervele valutare de la BNR ilustrează intrarea masivă de bani europeni. Este de observat că în 2023 a avut loc o reducere a deficitului de cont curent (ajuns la cca. 7% din PIB, faţă de peste 9% în 2022), pe seama, în principal, a ameliorării raportului de schimb”, explică preşedintele Consiliului Fiscal.
Pe de altă parte, Daniel Dăianu susţine că procesul de consolidare fiscală este îngreunat şi de confuzii în dezbaterea publică în contextul în care se afirmă că atâta timp cât investiţiile publice sunt în preajma deficitului bugetar finanţele publice nu se află în pericol.
„Este o teză falsă, ce ignoră că mult din investiţiile publice sunt fonduri europene. Iar banii europeni nu finanţează deficit bugetar – ele se văd pe ambele părţi ale bugetului public. Deficitul bugetar se finanţează de pe piaţa internă şi cea externă. Nici deficitul de cont curent nu este acoperit de bani europeni; finanţarea se face prin investiţii străine directe şi împrumuturi. Banii europeni pot limita însă deficitul de cont curent, aşa cum fac remiterile”.
Din perspectiva preşedintelui Consiliului Fiscal, programul de consolidare fiscală pentru România ar trebui să ţină cont de impactul reformelor sistemului de pensii şi al celui de salarizare, care măresc cheltuielile rigide ale bugetului şi complică procesul de consolidare fiscală.
