România are de surmontat slăbiciunile instituţionale interne în absorbţia fondurilor europene.
Propunerea privind constituirea unui buget al zonei euro este bună, însă acesta nu trebuie alimentat din bugetul Uniunii Europene, şi aşa mic. Ca ţară ce aspiră la aderarea la euro, România are motive să sprijine ideea unui buget al zonei euro (ZE) care să facă uniunea monetară robustă, comentează Daniel Dăianu, membru în consiliul de administraţie al Băncii Naţionale, într-un articol publicat pe blogul BNR (opiniibnr.ro).
Dăianu, care precizează că face aceste comentarii în nume personal, analizează scenariul prezentat recent de ministrii de finanţe ai Franţei şi Germaniei, Bruno le Maire şi Olaf Scholz, care au propus înfiinţarea unui buget al zonei euro menit să reducă din discrepanţele economice dintre membrii clubului, ceea ce-l face să semene mai degrabă cu programele finanţate din fondurile structurale ale UE, de data aceasta pentru ZE.
„Ideea, în sine, este lăudabilă, având în vedere că diferenţele mari de performanţă economică slăbesc coeziunea ZE, aceasta fiind o lecţie majoră a crizei datoriilor suverane. Aceste diferenţe se văd în dezechilibre externe ce obligă la ajustări costisitoare din punct de vedere economic, cu implicaţii sociale şi politice nefaste.“
Dar, arată Dăianu, bugetul UE se confruntă cu mari provocări legate de finanţarea bunurilor publice europene, între care apărarea frontierelor, apărare în general, lupta contra terorismului, probleme ecologice, cercetare şi dezvoltare tehnologică etc.: „Bugetul UE este prea mic în raport cu aceste provocări fiind lovit şi de Brexit“.
În plus, bugetul UE este destinat finanţării programelor care privesc toate statele membre: „Alocarea unor resurse pentru utilizări numai în folosul ZE ar reduce automat din resursele utilizabile în statele ce nu fac parte din ZE; că România are de surmontat slăbiciuni instituţionale acasă în absorbţia fondurilor europene este adevărat, dar nu anulează aspectul principial menţionat”, subliniază Dăianu.
