În ultimii ani, presa daneză a tot relatat despre executivi de companii care beneficiază de pachete de plăţi extrem de mari.
Ar putea exista o legătură între noul guvern de stânga al Danemarcei, o perioadă lungă de dobânzi negative şi creşterea numărului de multimilionari din această ţară, scrie Bloomberg.
Economistul-şef al biroului din Copenhaga al Nordea, Helge Perdersen, spune că mediul caracterizat de o politică monetară extremă din Danemarca a sporit considerabil valoarea activelor deţinute de cei bogaţi. Această evoluţie i-a nemulţumit pe mulţi danezi, determinându-i să aleagă un guvern de stânga.
Pedersen spune că nu există nicio îndoială că inegalitatea în creştere a contat, iar nenumăraţii ani de dobânzi negative au constribuit puternic la rezultatul alegerilor din 5 iunie.
Danemarca, unde dobânzile sunt negative de mai multă vreme decât în orice altă ţară de pe Pământ după ce aceasta a adoptat această politică la mijlocul anului 2012, a ales luna trecută un guvern de social-democraţi care promit o protecţie socială mai solidă şi egalitate.
Noul premier al ţării, Mette Frederiksen, în vârstă de 41 de ani, l-a înlocuit pe Lars Lokke Rasmussen, care condusese o coaliţie de centru-dreapta. Danemarca rămâne una dintre cele mai ţările cu cel mai ridicat nivel al egalităţii. Însă, potrivit datelor Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică, diferenţa la nivelul remuneraţiilor a crescut cu 22% din 1995, una dintre cele mai puternice creşteri din lumea bogată. Datele Eurostat indică faptul că această creştere s-a accelerat în ultimii şapte ani.
Până în 2017, cei mai bogaţi 10% dintre danezi deţineau aproximativ jumătate din activele nete ale ţării. Acest lucru este îngrijorător în condiţiile în care OCDE a remarcat de asemenea o legătură între inegalitatea în creştere de venituri şi creşterea economică pierdută.
Într-un raport din octombrie, firma de cercetare şi consultanţă Global Data anticipa că numărul persoanelor cu averi mari din Danemarca va creşte cu aproape un sfert până în 2022. Aceasta a remarcat faptul că dobânzile scăzute coincide cu intrări pozitive în fonduri mutuale din 2012, pentru cei cu active excedentare pentru investiţii.
În ultimii ani, presa daneză a tot relatat despre executivi de companii care beneficiază de pachete de plăţi extrem de mari. Danezii se întreabă de ce liderii de business câştigă atât de mult comparativ cu premierul ţării.
Frederiksen, noul premier, a criticat dur această situaţie, în timp ce cel mai mare sindicat al ţării, 3F, susţine că nivelul inegalităţii din ţară a devenit ìobscenî.
Probabilitatea ca banca centrală a Danemarcei să majoreze dobânzile peste zero înainte de 2022 este foarte redusă.
