Veniturile nete din dobânzi, principala sursă de profit a băncilor, s-au menţinut la un nivel ridicat în primele nouă luni din acest an, în condiţiile în care creditarea s-a revigorat, dar şi ca urmare a deciziei unor bănci de a grăbi majorarea dobânzilor la credite, odată cu scumpirea banilor pe piaţa interbancară, în timp ce sumele remunerate la depozite au întârziat să crească în acelaşi ritm.
Cheltuielile cu dobânzile remunerate de bancheri pentru depozitele clienţilor au avansat mai lent, fiind de şase ori mai mici decât sumele încasate din dobânzile la credite.
Marjele ridicate sunt în continuare o trăsătură definitorie a modelului de funcţionare a sectorului bancar românesc.
Băncile au încasat în primele nouă luni din 2018 venituri din dobânzi pentru creditele acordate de peste 12,2 mld. lei, în creştere cu 24% faţă de câştigurile din aceeaşi perioadă din 2017. Pe de altă parte, cheltuielile instituţiilor de credit cu dobânzile plătite clienţilor pentru depozite au fost de doar 2,07 mld. lei după nouă luni din 2018, în creştere cu 30%, conform datelor de la BNR. În aceste condiţii, veniturile nete din dobânzi ar fi de peste 10,1 mld. lei, cu 23% peste nivelul din perioada ianuarie-septembrie 2017.
Creşterea veniturilor din dobânzi a fost influenţată de saltul ROBOR pe piaţa interbancară, indicatorul de referinţă pentru împrumuturile în lei, precum şi de majorarea volumelor creditelor acordate. Ieri, ROBOR la trei luni era de 3,13% pe an, în timp ce în prima parte a anului 2017 indicatorul nu trecea de 1%.
