Bănci și Asigurări

Criza din Grecia devine tot mai acută: ce expunere au grecii în sistemul bancar local

Criza din Grecia devine tot mai acută: ce expunere au...

Autor: Ciprian Botea

12.05.2015, 00:05 1195
Fondul Monetar Internaţional (FMI) lucrează cu autorităţile din Europa de Sud-Est la un plan de urgenţă pentru eventualitatea în care Grecia ar intra în default, având în vedere că băncile elene au o expunere puternică în această regiune, potrivit declaraţiilor unui oficial al instituţiei. Aceasta este una din puţinele declaraţii oficiale care arată că reglementatorii se pregătesc pentru un potenţial eşec al negocierilor dintre statul elen şi creditorii săi internaţionali.

„Suntem în dialog cu toate aceste ţări. Ne interesăm de planurile de urgenţă pe care le au şi de măsurile pe care acestea le pot lua“, a declarat Jörg Decressin, director ad­junct pentru Europa al FMI, citat de presa internaţională.

Banca Naţională a Româ­niei nu a răspuns până la în­chiderea ediţiei unei solicitări a ZF pe această temă.

Anterior, în presa din Grecia apăruseră informaţii potrivit cărora băncile cen­trale din Europa de Sud-Est le-au cerut instituţiilor de credit cu acţionariat elen să-şi reducă la zero expunerea pe Grecia (titluri de stat sau depozite la băncile greceşti), pentru a proteja sistemele bancare din aceste ţări de un eventual eşec al negocierilor dintre guvernul elen şi creditorii internaţionali.

Ţările menţionate de presa elenă erau Albania, Bul­ga­ria, Cipru, România, Serbia, Turcia şi Macedonia. Soli­cita­rea ar fi fost transmisă de băncile centrale din aceste ţări îm­preună cu mecanismul unic de supraveghere din cadrul Băncii Centrale Europene.

Băncile greceşti controlează patru instituţii de credit de talie mare şi medie pe piaţa locală (Alpha, Bancpost, Piraeus şi Banca Românească), care au împreună circa 13% din activele sistemului bancar. Băncile greceşti au pierdut constant cotă de piaţă la nivel local, dar au în continuare o prezenţă vizibilă.

Grupurile de la Atena şi-au retras o mare parte din sprijinul financiar acordat subsidiarelor locale, care au fost nevoite să se bazeze mai mult pe depozite de la clientelă.

Pentru a atrage depozite sau pentru a-şi convinge clienţii existenţi să nu plece în contextul crizei din Grecia, acestea au fost însă nevoite să păstreze dobânzile pasive peste media pieţei, ceea ce le-a afectat rezultatele. La costurile mari cu dobânzile s-au adăugat şi cheltuielile cu provizioanele constituite în contul creditelor neperformante.

Şeful supravegherii din BNR, Nicolae Cinteză, declara la finalul lunii februarie că banca centrală monitorizează cu atenţie situaţia din Grecia şi că băncile locale cu acţionariat elen au o solvabilitate foarte bună şi un grad ridicat de provizionare a creditelor neperformante, dar că le-a cerut acestora să aibă expunere pe Grecia mai mică decât resursele atrase din această ţară.

Grecia este izolată pe pieţele financiare din cauza dis­cur­sului agresiv al noului guvern de stânga de la Atena la adresa creditorilor internaţionali. Miniştrii de finanţe din zona euro se întâlnesc săptămâna viitoare pentru a discuta situaţia, dar şansele de a ajunge la un acord sunt minime. Aceasta înseamnă că băncile elene rămân dependente de fondurile scumpe primite prin facilitatea de urgenţă de la BCE.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO