Termenul ESG (mediu, social şi guvernanţă corporativă) este din ce în ce mai uzual, iar miza din spatele înverzirii şi schimbărilor climatice este extrem de mare, atât prin prisma costurilor, cât şi a oportunităţilor, a spus Cristian Popa, membru al CA al Băncii Naţionale Române, în cadrul conferinţei CFA „Finanţe sustenabile: cum finanţăm transformarea”.
„Ca reacţie a evaluării riscurilor climatice, este posibil ca o reglementare verde prea stufoasă să limiteze finanţarea unui număr de companii pe baza acestor criterii ESG, creând astfel perturbări ale activităţii economice”, afirmă Cristian Popa.
În ceea ce priveşte băncile centrale, în baza mandatelor actuale, asumarea unor obiective climatice explicite nu pare a fi permisă, însă încorporarea politicilor privind schimbările climatice în activităţile băncilor centrale s-ar putea justifica din perspectiva influenţei pe care ar exercita-o schimbările asupra stabilităţii financiare prin – de exemplu – fenomenele meteorologice extreme.
„În acest sens, băncile centrale nu pot fi în linia întâi, însă îşi pot aduce contribuţia în lupta împotriva schimbărilor climatice prin puterea lor semnificativă de analiză şi creşterea gradului de conştientizare.”
Ca parte a trendului ESG, BNR a aderat la reţeaua pentru ecologizare a sistemului financiar The Network for Greening the Financial System, instituţia înfiinţând un birou special, în contextul în care, momentan, nu ştie să localizeze problema.
„Acest birou monitorizează evoluţiile, studiază fenomenul şi vom vedea la ce concluzie ajunge. S-a trecut dincolo de ideea că băncile centrale pot să desconsidere cu totul subiectul, dar rolul şi atribuţiile lor încă nu se cunosc. Asistăm la o nouă paradigmă în rândul factorilor de decizie pentru accelerarea tranziţiei către o economie neutră din punct de vedere al emisiilor de carbon şi există o presiune socială în creştere pentru a implica mai multe instituţii publice în acest demers. Însă continuă şi dezbaterile privind oportunitatea băncilor centrale în lupta împotriva schimbărilor climatice”, continuă Cristian Popa.
Alte declaraţii:
După cum a declarat şi guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, subiectul schimbărilor climatice este mult prea complex şi controversat pentru a putea fi acoperit de o singură entitate. Dumnealui a menţionat un exemplu edificator, anume discuţiile cu privire la rolul băncilor centrale în această luptă. A menţionat diferenţele majore de perspectivă între preşedintele BCE Cristina Lagarde şi preşedinte Fed Jerome Powell care susţine că banca centrală trebuie să rămână în limita mandatului de menţinere a stabilităţii preţurilor, neputând stabili politica de combatere a schimbărilor climatice, de vreme ce acest rol revine guvernului.
Pe cealaltă parte, Christine Lagarde insistă că băncile centrale nu pot să îşi îndeplinească mandatul de control al inflaţiei dacă nu se implică puternic în problemele provocate de schimbările climatice.
Înfiinţarea acestei reţele de înverzire a sistemului financiar în rândul băncilor centrale ridică un angajament colectiv în faţa schimbărilor, iar în iulie 2021, Consiliul guvernatorilor BCE a finalizat în urma unui proces de 18 luni revizuirea strategiei de politică monetară, incluzând un plan de acţiune privind sustenabilitatea mediului înconjurător în politica monetară a instituţiei.
Aşadar, aş lansa tema următoare: va fi înverzirea un factor inflaţionist relativ persistent? Închizând producţia de energie pe bază de combustibili fosili, energia curată va fi şi mai scumpă. În caz contrar, situaţia actuală a pieţei energetice este un factor de moment.
