Bănci și Asigurări

Cristian Bichi, BNR: Comitetul de la Basel: Principii pentru gestiunea şi supravegherea efectivă a riscurilor financiare legate de climă

Opinie

Cristian Bichi, BNR: Comitetul de la Basel: Principii...

Autor: Cristian Bichi

10.12.2021, 15:07 165

În 16 noiembrie 2021, Comitetul de la Basel pentru Supraveghere Bancară a emis, pentru consultare publică, un document ce are ca obiectiv îmbunătăţirea gestiunii riscurilor de către bănci şi a practicilor autorităţilor de supraveghere în relaţie cu riscurile financiare legate de climă. Comentariile celor interesaţi de aspectele tratate în document sunt aşteptate de Comitet până în data de 16 februarie 2022. Mai multe informaţii privind consultarea sunt prezentate în continuare.

Comitetul de la Basel şi riscurile financiare legate de climă

Comitetul de la Basel pentru Supraveghere Bancară (engl. Banking Committee on Banking Supervision - BCBS) ocupă un loc important în arhitectura financiară internaţională, fiind principala instituţie care stabileşte standarde de reglementare pentru băncile cu activitate la nivel global şi, totodată, un important forum de colaborare între principalele autorităţi de supraveghere bancară. Mandatul său este de “a îmbunătăţi reglementarea, supravegherea şi practicile băncilor din întreaga lume în vederea întăririi stabilităţii financiare”.

Confruntat cu evidenţa că schimbările climatice pot genera riscuri financiare pentru băncile individuale şi afecta stabilitatea financiară, Comitetul de la Basel a decis, în linie cu mandatul său, să abordeze problematica respectivă, prin înfiinţarea în anul 2020 a unui grup de lucru specializatşiţ. Primul document elaborat de grup a reprezentat o trecere în revistă a iniţiativelor întreprinse de către ţările membre ale Comitetului în domeniul reglementării şi supravegherii riscurilor financiare legate de climăşiiţ. Au urmat apoi două rapoarte analitice, ce au tratat canalele de transmitere a riscurilor legate de climă în sistemul bancarşiiiţ şi respectiv aspecte conceptuale şi practici privind măsurarea acestor riscuri de către bănci şi autorităţi de supraveghereşivţ.

La o primă citire a rapoartelor analitice, atenţia ne-a fost reţinută de următoarele aspecte:

  1. clasificarea riscurilor legate de climă în riscuri fizice şi riscuri de tranziţie;
  2. concluzia că riscurile financiare legate de climă pot fi surprinse de categoriile tradiţionale de risc utilizate de bănci.

Riscurile fizice sunt definite drept acele costuri economice şi pierderi financiare ce rezultă din schimbarea climei, în timp ce riscurile de tranziţie reprezintă riscurile ce derivă din procesul de ajustare către o economie decarbonizată, altfel spus o economie bazată pe surse de energie ce produc un nivel scăzut de emisii de gaze cu efect de seră.

Riscurile fizice pot fi acute sau cronice. În prima subcategorie se includ riscuri cum ar fi: inundaţii, valuri letale de căldură, furtuni, precipitaţii excesive. În cea de a doua subcategorie intră riscuri cum ar fi creşterea nivelului mărilor, creşterea temperaturii medii, acidificarea oceanelor, deşertificarea. Riscurile fizice cronice au un potenţial ridicat de a duce la niveluri sporite de fluxuri migratorii şi la crize umanitare. Riscurile fizice pot afecta/afectează proprietăţile şi activitatea economică, cu pierderi financiare asociate pentru bănci.

Riscurile de tranziţie sunt rezultatul acţiunii a mai multor factori: modificarea politicilor guvernamentale (de ex. impozitarea carbonului), evoluţia tehnologiei (de ex. tehnologii ce reduc costurile energiei regenerabile), schimbări în privinta sentimentului investitorilor (de ex. interes pentru investiţii ESG) şi consumatorilor. Şi aceste riscuri sunt/pot fi generatoare de pierderi financiare pentru bănci.

Rapoartele analitice, emise în primavara acestui an, au subliniat că riscurile financiare legate de climă pot fi surprinse de categoriile tradiţionale de risc utilizate de instituţiile financiare (risc de credit, de piaţă, de lichiditate, operaţional, reputaţional). Aceste documente au arătat însă că este necesar să se analizeze dacă setul actual de standarde ale Comitetului de la Basel (“Cadrul Basel”) este pe deplin potrivit pentru gestionarea riscurilor financiare derivate din schimbarea climei sau din eforturile de reducere a acestui fenomen. Clarificări în această privinţă au fost aduse de documentul emis de Comitet în urmă cu aproximativ o lunăşvţ.

Documentul consultativ din noiembrie 2021

Textul supus consultării publice în data de 16 noiembrie 2021 este intitulat “Principii pentru gestiunea şi supravegherea eficientă a riscurilor financiare legate de climă”. El precizează, de la bun început, că abordarea în curs a Comitetului de identificare a unor posibile lacune în Cadrul Basel în tratarea riscurilor financiare legate de climă se desfăşoară în conformitate cu o abordare integrală, ce include evaluarea măsurilor de reglementare, de supraveghere şi de transparenţă financiară.

În domeniul supravegherii, analiza prevederilor celor 14 standarde cuprinse în Cadrul Basel a dus la concluzia că Principiile de la Basel pentru o supraveghere bancară efectivă (Basel Core Principles-BCP)şviţ şi procesul de analiză de supraveghere (Supervisory Review Process-SRP)şviiţ sunt “suficient de largi şi de flexibile pentru a acomoda răspunsuri adiţionale de supraveghere la riscurile financiare legate de climă”. Cu toate acestea, forul internaţional consideră că “supraveghetorii şi băncile ar putea beneficia de ghidare din partea Comitetului pentru a sprijini alinierea în privinţa aşteptărilor de supraveghere privind abordarea acestor riscuri”.

Comitetul a publicat documentul consultativ din noiembrie 2021 cu dorinţa de a promova o abordare bazată pe principii pentru a îmbunătăţi, atât gestiunea riscurilor, cât şi practicile de supraveghere privind riscurile financiare legate de climă.

Documentul cuprinde 18 principii cu caracter general (”high-level principes”), ele nefiind redactate într-o manieră foarte detaliată, prescriptivă. Această alegere este explicată de Comitet prin aceea că s-a dorit a pune în echilibru îmbunătăţirea practicilor privind gestiunea riscurilor financiare legate de climă şi asigurarea unui nivel de referinţă pentru băncile active pe plan internaţional şi supraveghetori cu menţinerea unei flexibilităţi suficiente (date fiind practicile în evoluţie în acest domeniu).

Principiile 1-12 oferă orientări băncilor în privinţa gestiunii riscurilor financiare legate de climă, fiind tratate aspecte cum ar fi:

  • guvernanţa corporatistă;
  • cadrul de control intern;
  • adecvarea capitalului şi a lichidităţii;
  • procesul de gestiune a riscurilor;
  • sistemul intern de raportare şi monitorizare;
  • gestiunea cuprinzătoare a riscurilor tradiţionale pentru bănci;
  • analizele bazate pe scenarii.

Principiile 13-18 au ca scop să ghideze autorităţile relevante de supraveghere bancară. Sunt prezentate cerinţe prudenţiale şi de supraveghere de bază pentru bănci ce trebuie să fie în atenţia autorităţilor competente şi sunt abordate aspecte privind responsabilităţile, puterile şi funcţiile acestora din urmă.

Lista celor 18 principii este oferită în anexa la prezentul articol. Explicaţii detaliate privind raţiunea fiecărui principiu în parte pot fi găsite în documentul consultativ.

Anexă: “Principii pentru gestiunea şi supravegherea eficientă a riscurilor financiare legate de climă”

  • Principii pentru gestiunea riscurilor financiare legate de climă

Guvernanţa corporatistă

Principiul 1: Băncile trebuie să dezvolte şi să implementeze un proces sănătos pentru înţelegerea şi evaluarea impactului potenţial al factorilor de risc legaţi de climă asupra afacerilor lor şi mediului în care ele operează. Băncile trebuie să ia în considerare riscurile financiare materiale legate de climă care s-ar putea manifesta în orizonturi diferite de timp şi să încorporeze aceste riscuri în strategiile lor de afaceri generale şi în cadrele de gestiune a riscurilor şPrincipii de referinţă: BCP14, SRP 30, Principii de guvernanţă corporatistă pentru bănci).

Principiul 2: Consiliul de administraţie şi conducerea superioară trebuie să aloce în mod clar responsabilităţi legate de climă către membri şi comitete şi să monitorizeze în mod efectiv riscurile financiare legate de climă. Consiliul şi conducerea superioară trebuie să identifice responsabilităţi pentru gestiunea riscurilor legate de climă în cadrul structurii organizatorice şPrincipii de referinţă: BCP 14, SRP 30, Principii de guvernanţă corporatistă pentru bănciţ.

Principiul 3: Băncile trebuie să adopte politici, proceduri şi controale adecvate pentru a fi implementate în cadrul întregii organizaţii pentru a asigura gestiunea efectivă a riscurilor financiare legate de climă. şPrincipii de referinţă: BCP 14, SRP 30, Principii de guvernanţă corporatistă pentru bănciţ

Cadrul de control intern

Principiul 4: Băncile trebuie să încorporeze riscurile financiare legate de climă în cadrele lor de control intern pe trei linii de apărare pentru a asigura identificarea, măsurarea şi reducerea riscurilor financiare legate de climă într-un mod sănătos, cuprinzător şi efectiv. şPrincipii de referinţă: BCP 26, SRP 20, SRP 30ţ

Adecvarea capitalului şi a lichidităţii

Principiul 5: Băncile trebuie să identifice şi să cuantifice riscurile financiare legate de climă şi să încorporeze pe acelea evaluate ca fiind materiale pe orizonturi relevante de timp în procesele lor interne de evaluare a adecvării capitalului şi lichidităţii. şPrincipii de referinţă: BCP 15, BCP 24, SRP 20, SRP 30ţ

Procesul de gestiune a riscurilor

Principiul 6: Băncile trebuie să identifice, să monitorizeze şi să gestioneze toate riscurile financiare legate de climă care ar putea avea un impact material asupra condiţiei lor financiare, inclusiv resursele de capital şi poziţiile lor de lichiditate. Băncile trebuie să se asigure că apetitul lor de risc şi cadrele lor de gestiune a riscurilor iau în considerare toate riscurile financiare materiale legate de climă la care sunt expuse şi să stabilească o abordare de încredere pentru identificarea, măsurarea, monitorizarea şi gestiunea acestor riscuri şPrincipii de referinţă: BCP 15, SRP 30ţ

Monitorizare şi raportare

Principiul 7: Capabilităţile de agregare a datelor privind riscurile şi practicile interne de raportare a riscurilor trebuie să aibă în vedere riscurile financiare legate de climă. Băncile trebuie să se asigure că sistemele lor interne de raportare sunt capabile să monitorizeze riscurile financiare material legate de climă şi să producă informaţii la timp pentru a asigura decizii efective ale consiliului de administraţie şi conducerii superioare. şPrincipii de referinţă: BCP 15, SRP 30, Principii pentru agregarea datelor privind riscurile şi raportarea riscurilor în mod efectivţ

Gestiunea cuprinzătoare a riscului de credit

Principiul 8: Băncile trebuie să înţeleagă impactul factorilor de risc legaţi de climă asupraprofilurilor lor de risc de credit şi să se asigure că sistemele şi procesele de gestiune a riscului de credit iau în considerare riscurile financiare materiale legate de climă. şPrincipii de referinţă: BCP 17, BCP 19, SRP 20, Principii pentru gestiunea riscului de creditţ

Gestiunea cuprinzătoare a riscurilor de piaţă, de lichiditate, operaţional şi a altor riscuri

Principiul 9: Băncile trebuie să înţeleagă impactul factorilor de risc legaţi de climă asupra poziţiilor lor de risc de piaţă şi să se asigure că sistemele şi procesele de gestiune a riscului de piaţă iau în considerare riscurile financiare materiale legate de climă. şPrincipii de referinţă: BCP 22ţ

Principiul 10: Băncile trebuie să înţeleagă impactul factorilor de risc legaţi de climă asupra profilelor lor de lichiditate şi să se asigure că sistemele şi procesele de gestiune a riscului de lichiditate iau în considerare riscurile financiare materiale legate de climă. şPrincipii de referinţă: BCP 24, Principii pentru gestiunea şi supravegherea sănătoasă a riscului de lichiditateţ

Principiul 11: Băncile trebuie să înţeleagă impactul factorilor de risc legaţi de climă asupra riscului lor operaţional şi să se asigure că sistemele şi procesele de gestiune iau în considerare riscurile materiale legate de climă. De asemenea, băncile trebuie să înţeleagă impactul factorilor de risc legaţi de climă asupra altor riscuri şi să stabilească măsuri adecvate care să ia în seamă aceste riscuri când sunt materiale. Aceasta include factori de risc legaţi de climă care ar putea duce la riscuri în creştere strategice, reputaţionale şi de conformitate cu reglementările,cât şi la costuri de răspundere asociate cu investiţii şi afaceri senzitive la climă. şPrincipii de referinţă: BCP 25, Principii pentru gestiunea şi supravegherea sănătoasă a riscului operaţional, Principii pentru rezilienţa operaţională, SRP 20, SRP 30ţ

Analiza bazată pe scenarii

Principiul 12: Când este potrivit, băncile trebuie să utilizeze analize de scenarii, inclusiv teste de stres, pentru a evalua rezilienţa modelelor şi stategiilor lor de afaceri faţă de o gamă de evoluţii plauzibile legate de climă şi pentru a determina impactul factorilor de risc legaţi de climă asupra profilului lor general de risc. Aceste analize trebuie să ia în considerare riscurile fizice şi de tranziţie ca factori de risc de credit, de piaţă, operaţional şi de lichiditate pe orizonturi de timp relevante. şPrincipii de referinţă: BCP 15, Principii privind testele de stresţ

  • Principii pentru supravegherea riscurilor financiare legate de climă

Cerinţe de reglementare prudenţială şi de supraveghere pentru bănci

Principiul 13: Supraveghetorii trebuie să determine că încorporarea de către bănci a riscurilor financiare materiale legate de climăîn strategiile lor de afaceri, guvernanţa corporatistă şi cadrul intern de control este sănătoasă şi cuprinzătoare. şPrincipii de referinţă: BCP 9, BCP 14, BCP 26, SRP 20ţ

Principiul 14: Supraveghetorii trebuie să determine că băncile pot identifica, monitoriza şi gestiona în mod adecvat toate riscurile financiare materiale legate de climăca parte a analizei lor a apetitului de risc şi a cadrelor de gestiune a riscurilor ale băncilor. şPrincipii de referinţă: BCP 15, SRP 20, SRP 30ţ

Principiul 15: Supraveghetorii trebuie să determine că băncile identifică şi evaluează în mod cuprinzător impactul factorilor de risc legaţi de climă asupra profilului lor de risc şi că se asigură că riscurile financiare materiale legate de climăsunt luate în considerare în mod adecvat în gestiunea riscului de credit, de piaţă, de lichiditate, operaţional şi a altor tipuri de risc. De asemenea, supraveghetorii trebuie să determine că, atunci când este potrivit, băncile aplică analize de scenarii privind clima. şPrincipii de referinţă: BCP 17-25, Principii pentru gestiunea şi supravegherea sănătoasă a riscului de lichiditate, Principii pentru gestiunea sănătoasă a riscului operaţional, Principii pentru rezilienţa operaţionalăţ

Responsabilităţi, puteri şi funcţii ale supraveghetorilor

Principiul 16: În conducerea evaluărilor de supraveghere asupra gestiunii riscurilor financiare legate de climă a băncilor supravegheate, supraveghetorii trebuie să utilizeze o gamă potrivită de tehnici şi instrumente şi să adopte măsuri ulterioare adecvateîn cazul nepotrivirilor materiale cu aşteptările de supraveghere. şPrincipii de referinţă: BCP 8, BCP 9, SRP 10, SRP 20ţ

Principiul 17: Supraveghetorii trebuie să se asigure că ei au resurse şi capacitate adecvate pentru a evalua efectiv gestiunea riscurilor financiare legate de climă de către băncile supravegheate. şPrincipii de referinţă: BCP 9ţ

Principiul 18: Supraveghetorii trebuie să ia în considerare utilizarea analizelor bazate pe scenarii pentru riscurile legate de climă, inclusiv teste de stres, pentru a identifica factorii de risc relevanţi, mărimea expunerilor de portofoliu, pentru a identifica lacunele privind datele şi a se informa despre adecvarea abordărilor de gestiune a riscurilor. Când este potrivit, supraveghetorii trebuie să ia în considerare să facă publice rezultatele acestor exerciţii şPrincipii de referinţă: Principii privind testarea de stresţ

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO