Creşterea inflaţiei mult peste intervalul ţintit de BNR, incertitudinile politice care pot să întârzie consolidarea fiscală proconizată, presiunile de creştere a cursului de schimb leu/euro, valul 4 al pandemiei de COVID-19, dar şi acţiunile recente ale unor bănci centrale din regiune de majorare a dobânzilor au determinat BNR să crească în cele din urmă dobânda-cheie la 1,50%, de la minimul istoric de 1,25%.
Practic, dobânda intră pe o pantă ascendentă după aproape doi ani de scăderi. Comparativ cu nivelul din martie 2020, de 2,5%, dobânda-cheie a fost înjumătăţită în contextul pandemiei de COVID-19. Precedenta decizie a boardului BNR privind dobânda-cheie a fost în ianuarie 2021, când a fost redusă la 1,25%, aceasta fiind a patra reducere din pandemie.
Ameninţarea inflaţiei a revenit în prim-plan în 2021 după ce în 2020 rata scăzuse spre 2%. Iar până la final de 2021 rata anuală a inflaţiei ar putea să urce spre 7% sau chiar peste, dublă faţă de limita superioară a intervalului ţintit de BNR, de 2,5%+/-1 pp.
„Deciziile CA al BNR vizează readucerea şi menţinerea ratei anuale a inflaţiei în linie cu ţinta staţionară de 2,5 la sută ±1 punct procentual, inclusiv prin ancorarea anticipaţiilor inflaţioniste pe orizontul mai îndepărtat de timp, într-o manieră care să contribuie la realizarea unei creşteri economice sustenabile în contextul procesului de consolidare fiscală şi în condiţii de protejare a stabilităţii financiare“, se arată în comunicatul transmis ieri de BNR după şedinţa de politică monetară.
Banca centrală susţine că actualele evaluări relevă perspectiva creşterii ratei anuale a inflaţiei la valori semnificativ mai înalte pe orizontul scurt de timp decât cele anticipate anterior, sub impactul şocurilor pe partea ofertei.
Părerile analiştilor au fost împărţite în privinţa momentului începerii majorării dobânzii, unii indicând luna noiembrie.
