Uriaşul credit de 20 mld. euro contractat de România în 2009 dela FMI, Comisia Europeană şi Banca Mondială - mai întâi pe post de"centură de siguranţă" şi devenit în scurt timp sursă directă definanţare a deficitului bugetar, va costa bugetul statului aproape10 mld. euro.
Ministerul Finanţelor are de achitat rate de capital de circa2,2 mld. euro către FMI, în contul sumelor virate în modexcepţional direct la buget, plus dobânzi de 219 mil. euro.
Însă grosul sumelor împrumutate de la FMI - circa 9,5 mld. euro- intră la rambursare în sarcina BNR, banii respectivi alimentânddirect rezerva valutară.
În acelaşi timp, Finanţele au de acoperit plăţi de peste 6miliarde de euro către Comisia Europană, reprezentând rate decapital de 5 mld. euro plus dobânzi de un miliard de euro. CătreBanca Mondială, România are de dat înapoi aproape 1,3 mld. euro.Graficul de rambursare a datoriei totale cuprinde două "perioadefoc": 2013 - 2015, când bugetul trebuie să facă rost de 4,2 mld.euro numai cu această destinaţie, şi 2017 - 2019, când va veni lascadenţă o factură totală de 3,7 mld. euro. Va mai urma un hop în2023, când va trebui achitată o rată de 717,5 mil. euro către BancaMondială, însă marele vârf de plată va fi în 2015, cu o sumă deaproape 1,83 mld. euro. Până anul viitor, Finanţele plătesc numaidobânzi către FMI, CE şi BM, totalul sumelor fiind de sub 300 mil.euro.
Rambursarea ratelor de capital către FMI începe în 2012 şidurează până în 2015, când se suprapune cu prima rată către CE, deunde şi vârful amintit. Plăţile către Bruxelles durează până în2019, în timp ce achitarea principalului către BM este programatăîn 2022 şi 2023. Cei mai uşori ani vor fi 2020 şi 2021, când vatrebui plătite numai dobânzi de 43 mil. euro către BM.
Din împrumutul de 1 mld. euro de la BM România a tras 300 mil.euro în iunie şi mai are de primit 400 mil. euro. În prima parte aacestui an BNR a renunţat la ultima tranşă de 1 mld. euro dinîmprumutul de la FMI.
Evitarea unor vârfuri de plată împovărătoare şi chiarpericuloase s-a dovedit o întreprindere dificilă pentru MinisterulFinanţelor după 1990.
Recenta emisiune de titluri pe piaţa externă, de 1,5 mld. euro,ajunge la scadenţă în 2016, când plăţile în contul împrumutuluigigant de 20 mld. euro nu vor ridica probleme. Numai că în 2015,peste vârful de 1,82 mld. euro reprezentând plăţi către cei treimari creditori, va trebui rambursate eurobondurile de 1 mld. euroemise anul trecut.
Bogdan Dăgoi, secretar de stat în Finanţe, responsabil cuTrezoreria, trebuie să evite acumularea unor vârfuri de plată şimai grele în perioadele 2013 - 2015 şi 2017 - 2019.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
