Creditul de consum a reluat in decembrie trendul de crestere sustinuta, dupa scaderea din noiembrie, inregistrand o expansiune de 2.920 de miliarde de lei (77 de milioane de euro), pana la un sold de 78.662 miliarde de lei (2 miliarde de euro). Astfel, aprecierile bancherilor privind "febra creditelor de sarbatori" au fost confirmate de datele Bancii Nationale.
Creditele de consum cuprind toate tipurile de imprumut (in lei si vlauta) acordate populatiei (exclusiv intreprinzatorii particulari si asociatiile familiale), cu exceptia celor imobiliare/ipotecare.
Preferinta pentru valuta se mentine in continuare ridicata. Soldul creditelor contractate in lei a urcat cu 1,3%, pana la 55.463 miliarde de lei (14,5 miliarde de euro), in timp ce soldul imprumuturilor in vlauta a inregistrat o crestere de 10,3%, pana la 23.198 miliarde de lei (6,1 miliarde de euro). Ritmul inalt de crestere se datoreaza insa partial si bazei mici de comparatie.
De altfel, soldul creditelor in lei ramane, chiar si dupa aceasta crestere, sub nivelul atins in octombrie. Pe de alta parte, soldul creditelor acordate in valuta a fost influentat si de aprecierea leului din ultima luna a anului trecut, pozitiile calculate de BNR fiind exprimate in moneda nationala. Astfel, exprimata in euro,
cresterea ar putea fi inca mai mare.
Explicatia pentru migrarea creditarii spre valuta o constituie ritmul ment de scadere a dobanzilor la lei, care au ramas de cateva ori mai mari decat cele la valuta. La aceasta s-a adaugat si aprecierea nominala a leului fata de principalele valute pe parcursul anului trecut, care a redus sensibil costul imprumuturilor in devize.
Ponderea creditelor contractate in valuta in totalul imprumuturilor acordate a crescut pe parcursul anului trecut de la 11% in ianuarie pana la 29,5% la sfarsitul lui decembrie. In acest interval sodlul creditului in vlauta a crescut de aproape patru ori, in timp ce la imprumuturile in lei expansiunea a fost de 13%.
Pentru anul acesta bancherii prognozeaza o crestere mai accentuata a creditelor in lei. Aceasta in conditiile in care, in prima luna a lui 2005 banca centrala a dat semne clare ca doreste un ritm mai rapid de scadere a dobanzilor la lei, in perspectiva liberalizarii contului de capital. Presiunile inflationiste care ar putea aparea odata cu cresterea veniturilor (dupa introducerea cotei unice de impozitare) precum si a majorarii preturilor la unele utilitati si a accizelor cer insa mentinerea dobanzilor la un nivel mai ridicat.
Pe de alta parte, in ciuda fluctuatiilor sensibil mai mari ale cursului care au aparut dupa schimbarea politicii BNR, tendinta de apreciere a leului se mentine. Dealerii esimeaza ca pana la sfarsitul acestui an leul ar putea sa inregistreze in continuare aprecieri, chiar si in termeni nominali. Astfel, costul tmprumuturilor in valuta are sanse bune sa ramana sensibil mai mic decat al celor in lei. liviu.chiru@zf.ro
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
