Creditul de consum a continuat sa accelereze pentru a treia luna consecutiv, ajungand in martie la un ritm de crestere cu peste 110% an la an, cel mai inalt nivel inregistrat in ultimii ani. Chiar si in termeni reali, creditul tot marcheaza o dublare fata de martie trecut.
Dinamica sa a fost alimentata de creditarea in moneda locala, care inregistra in aprilie cresteri de 131%, de asemenea cel mai rapid ritm din ultimii ani. Finantarile in lei raman principala alternativa pentru stingerea setei de consum, ceea ce face ca ritmul lor de crestere sa ramana exploziv, chiar in conditiile unei baze de calcul importante. La sfarsitul lui martie, creditul de consum in lei ajunsese la un sold de 13,1 miliarde de lei (aproximativ 3,8 miliarde de euro). Dinamica mai buna a ajutat leul sa isi consolideze ponderea detinuta in structura finantarilor pentru consum, aceasta urcand cu sase puncte procentuale, la aproape 72%.
In acest timp, creditul in valuta se misca tot mai lent, incetinind pana la o crestere cu 70% (aprilie curent la aprilie 2004), cu 13 puncte procentuale sub nivelul din martie. Incetinirea se datoreaza si efectului de baza, in conditiile in care, in urma cu un an, soldul creditului in valuta inregistra cresteri de cinci ori de la an la an.
Soldul creditului in valuta a ajuns astfel in martie la echivalentul a aproape 5,2 mld. lei (1,5 mld. euro). Astfel, creditul de consum total a ajuns la 18,35 mld. lei (5,28 mld. euro), in crestere cu 8% fata de luna anterioara.
In aprilie, atat creditul in lei, cat si cel in valuta au marcat cresteri mai mari decat in perioada precedenta. In timp ce finantarile in lei au marcat o expansiune cu peste 8%, cea mai rapida dinamica din mai trecut, imprumuturile in valuta au revenit la o crestere viguroasa, cu 7,4%, cea mai mare din septembrie.
Creditul de consum marcheaza din nou o crestere abrupta, desi inca de la inceputul lui 2004 banca centrala a luat o serie de masuri administrative care ar fi trebuit sa-i tempereze dinamica. Cresterea veniturilor populatiei si scaderea dobanzilor au dus insa la cresterea capacitatii de indatorare a clientilor, diminuand eficacitatea acestor masuri. Analistii spun acum ca numai noi masuri administrative - respectiv impunerea unui plafon mai mic pentru ponderea ratelor in totalul veniturilor - pot atenua cresterea acestor finantari.
Aceasta in conditiile in care celelalte masuri - atat administrative, cat si monetare - adoptate de banca centrala au avut o eficacitate limitata. Astfel, nu mai departe de luna februarie, BNR a majorat rata rezervelor minime obligatorii la valuta pana la 40% pe an, iar efectele ar fi trebuit sa inceapa sa apara. De altfel, nici pasii anteriori de majorare nu au generat efecte vizibile.
Pe de alta parte, o majorare a dobanzii de interventie a BNR ar risca sa atraga un flux important de capitaluri speculative. Totodata, banca centrala si-a axat ultimele decizii in acest sens pe baza evolutiei inflatiei - principalul indicator urmarit in cadrul regimului de politica monetara adoptat in vara trecuta -, care a avut cresteri sub asteptari in ultimele luni. Mai mult, transmiterea catre piata a impulsurilor date prin dobanda de politica monetara se face cu o intarziere de cateva luni si, chiar si asa, cererea de finantari pe piata locala s-a dovedit inelastica la pret.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
