Situaţia bugetară a României a fost şi este foarte încordată, fapt reflectat şi de plasarea singulară a României în procedura de deficit excesiv a Comisiei Europene la începutul acestui an, iar dezechilibrele macroeconomice relativ mari şi persistenţa unor presiuni mari pe buget pentru creşterea unor cheltuieli permanente, cum sunt pensiile, reclamă o corecţie macroeconomică în viitorul nu îndepărtat pentru a păstra accesul la finanţare pe pieţe şi ratingul de ţară, este de părere Consiliul Fiscal.
În opinia CF, având în vedere estimările privind o scădere a PIB real cuprinsă între 4 şi 6% în 2020, deficitul bugetar este prognozat la 8,6-9,4% din PIB. ”În acest context economic, sanitar şi electoral, caracterizat de incertitudini neobişnuit de mari nu pot fi excluse evoluţii mai nefavorabile decât cele anticipate în acest moment”.
În acest context, punctul de plecare al deficitului bugetar pentru anul 2021 ar fi de cel puţin 7,5% din PIB, chiar şi în cazul revenirii economiei prognozată de Comisia Naţională de Prognoză, care vede o creştere economică de 4,9% pentru anul 2021.
”Aceste perspective ale bugetului public reclamă o prudenţă sporită în adoptarea oricăror măsuri de politică fiscal-bugetară şi identificarea din timp a unei strategii graduale şi coerente de consolidare bugetară, care să minimizeze costurile economice şi sociale asociate”.
Consiliul Fiscal apreciază că intervalul de 4 - 6% pentru contracţia PIB din acest an îşi păstrează validitatea.
Vedeţi aici opinia integrală a COnsiliului Fiscal
Analizând a doua rectificare bugetară din 2020, CF spune că ea a vizat o revizuire puternică în sens descendent a veniturilor, în linie cu deteriorarea cadrului macroeconomic. Pe partea de cheltuieli, Consiliul subliniază deteriorarea suplimentară la nivelul anului 2020 – majorare discreţionară de cheltuieli permanente şi slăbiciuni suplimentare în construcţia bugetară-, la care se adaugă o majorare a unor elemente de tip one-off.
CF apreciază intenţia Guvernului de a majora cheltuielile de investiţii, chiar şi în condiţiile deteriorării semnificative a resurselor mobilizate la bugetul general consolidat.
În urma analizei datelor aferente celei de-a doua rectificări bugetare, Consiliul constată o nouă deteriorare a poziţiei finanţelor publice de ordinul a 0,6-0,8 pp din PIB la nivelul anului 2020, comparativ cu estimările sale de la prima rectificare, ca urmare a majorărilor de cheltuieli operate.
În condiţiile noilor parametri bugetari, dimensiunea necesarului de finanţare publică al României pentru anul 2020 este de circa 13% din PIB.
Deşi acoperirea necesarului de finanţare pentru acest an este asigurată în largă măsură, mult mai problematică ar putea fi acoperirea acestuia pe termen mediu. ”Este greu de crezut că pieţele financiare vor tolera pentru o perioada îndelungată niveluri înalte ale deficitului bugetar, chiar dacă regulile fiscale în UE vor rămâne suspendate şi în 2021. Capacitatea de finanţare a deficitului bugetar şi de refinanţare a datoriei publice care ajunge la scadenţă reprezintă o constrângere foarte „dură” asupra politicii fiscal-bugetare. ”, se menţionează în raportul Consiliului.
În acest context, o corecţie care să conducă pe termen mediu la niveluri mult diminuate ale deficitului bugetar şi care să ancoreze aşteptările creditorilor către o traiectorie sustenabilă a politicii fiscal-bugetare este obligatorie. Anunţarea unui plan multianual credibil de consolidare fiscală ar putea să ofere răgazul necesar pentru o abordare graduală, care să afecteze cât mai puţin revenirea economiei.
Consiliul Fiscal este condus de Daniel Dăianu, unul dintre cei mai cunoscuţi economişti din ROmânia, fost ministru de Finanţe şi fost membru în Consiliul de Administraţie al BNR.
