Sustenabilitatea costă, de aceea înainte de a deveni responsabile social companiile trebuie să fie profitabile.
Responsabilitatea socială şi sustenabilitatea în mediul privat sunt de cele mai multe ori puse pe picior de egalitate cu donaţiile şi sponsorizările, însă pentru a fi cu adevărat sustenabile firmele trebuie să-şi schimbe principiile de business şi să creeze produse şi servicii care să susţină mişcările cu impact pozitiv în societate, este una dintre concluziile conferinţei „Pozitive Impact: Sustenabilitatea, de la trend la necesitate“, organizată de BNP Paribas Personal Finance Bucureşti (Cetelem).
„Sustenabilitatea înseamnă mai mult decât donaţii, reducerea consumului de apă sau energie în cadrul firmei. Sustenabiliatea poate fi un model de business, iar pe lângă acţiunile menţionate mai sus, înseamnă crearea de produse şi servicii care să ajute clienţii să fie la rândul lor responsabili faţă de mediu şi societatea în care trăiesc“, a spus Bruno Leroux, CEO al BNP Paribas Personal Finance, parte a BNP Paribas Group - cea mai mare bancă din Franţa.
În cazul BNP Paribas Personal Finance, transpunerea conceputului de sustenabilitate la nivelul modelului de business înseamnă acordarea de finanţări cu impact pozitiv asupra mediului înconjurător, precum credite cu dobânzi mai reduse decât cele standard pentru achiziţia de maşini electrice, biciclete sau electrocasnice eficiente din punct de vedere energetic.
„Dacă eşti o bancă, aşa cum este cazul nostru, desigur, poţi să reduci consumul de hârtie, să foloseşti energie regenerabilă, să stopezi consumul de plastic, dar impactul cel mai mare îl vei avea cu produsele şi serviciile pe care le oferi clientului“, a completat Nathalie Jaubert, director adjunct al departamentului de responsabilitate socială în cadrul grupului BNP Paribas.
Necesitatea companiilor de a trece la modele de business sustenabile este determinată şi de comportamentul consumatorilor, în special al tinerilor, care se îndreaptă tot mai mult către produsele companiilor care se implică în protejarea mediului.
„Aproximativ 28% dintre consumatorii care au participat la un studiu realizat de noi au spus că achiziţionează produse de la companii care se implică în protejarea mediului. Procentul ajunge însă la 41% în cazul tinerilor cu vârste cuprinse între 18 şi 25 de ani. Putem spune deci că tinerii sunt mut mai atenţi la responsabilitatea socială. Ei îşi dau seama că sunt cel mai mult impactaţi de cât de mult poluăm, de cât de mult reciclăm, de cât de atenţi suntem cu mediul din jurul nostru“, a spus Traian Năstase, managing partner la compania de cercetare de piaţă iSense Solutions.
Faptul că tinerii se implică mai mult în protejarea mediul înconjurător este dovedit şi de statisticile ONG-ului în domeniul ecologic Let’s Do It România.
„În acţiunile noastre s-au implicat 1,8 milioane de voluntari, iar 50% au fost din rândul tinerilor“, a spus Ionuţ Iordăchescu, membru al boardului Let’s Do It România.
Pentru a putea fi sustenabile însă, companiile trebuie să fie mai întâi profitabile, în condiţiile în care sustenabilitatea poate implica utilizarea unor noi tehnologii în procesul de producţie de tipul internet of things (IoT) etc.
„Nu este niciun secret că sustenabilitatea costă, de aceea pentru a deveni sustenabilă, o companie trebuie să fie mai întâi profitabilă. Nu se poate face sustenabilitate fără profitabilitate“, a punctat Valer Hancaş, manager corporate affairs şi comunicare în cadrul Kaufland România.
Implicarea în societate aduce avantaje nu doar pentru consumatori şi mediul înconjurător, ci şi pentru companii, întrucât acţiunile de responsabilitate socială sunt şi un factor de creştere a businessului şi o sursă de profit.
„Conceptul de responsabilitate socială este şi un factor de business. (...) În opinia noastră responsabilitatea socială nu înseamnă doar a te îndrepta către nevoi care ţin stric de zona de business în care activezi. De exemplu, dacă eşti retailer să faci acţiuni de CSR doar pe zona ta de confort“, a spus Mario Creţu, corporate affairs manager în cadrul Carrefour România.
Trendul produselor prietenoase cu mediul înconjurător a fost identificat de unii antreprenori ca oportunitate de business. Un exemplu în acest sens este Nicolae Baciu care în urmă cu 4 ani a pus bazele Foldo, un business care produce mobilier şi decoraţiuni din carton.
„Compania mea este una sustenabilă prin ADN-ul ei. Vrem însă să mergem mai departe, iar obiectivul nostru este să avem zero deşeuri. Acest lucru înseamnă să transformăm în produse deşeurile rezultate prin debitarea cartonului. Avem mai mult idei, putem produce ghivece pentru grădina din casă sau pur şi simplu putem toca cartonul pentru a realiza umplutură pentru cutiile în care se livrează ceramica, de exemplu“, a spus Nicolae Baciu, fondator Foldo.
Ziarul Financiar este partenerul media al evenimentului Pozitive Impact: Sustenabilitatea, de la trend la necesitate.
