Memorandumul privind modificarea formei finale a contractului de privarizare a CEC a fost aprobat de Guvern in sedinta de miercuri, a declarat ieri ministrul finantelor, Sebastian Vladescu. El nu a precizat insa care a fost decizia legata de modalitatea in care statul isi va proteja sau nu participatia de 25% care i-ar ramane din actiunile CEC dupa finalizarea privatizarii.
Surse guvernamentale au declarat pentru ZF ca memorandumul a fost inscris la categoria "informatii confidentiale", adica decizia luata de executiv nu poate fi facuta publica.
Comisia de Privatizare a CEC stabilise o forma finala a memorandumului inca de martea trecuta, tocmai cand ar fi trebuit sa anunte un nou termen pentru depunerea ofertelor finale de catre National Bank of Greece si OTP - cei doi investitori acceptati in etapa finala.
Desi procesul de privatizare a fost relansat oficial in primavara, dupa intreruperea de la inceputul anului, de-abia acum Comisia si-a pus problema ca investitorii care concureaza pentru CEC detin deja filiale locale. Situatia nici macar nu a aparut in faza finala, pentru ca si Eurobank sau Raiffeisen, candidati initiali la privatizare, se aflau in aceeasi situatie.
Preocuparea ar fi legata de faptul ca eventualul cumparator al CEC ar dori, la un moment dat, sa realizeze o fuziune intre filiala existenta si CEC, ceea ce ar putea conduce la diluarea participatiei statului.
Ramane de vazut in ce masura National Bank of Greece s-ar grabi sa renunte la marca Banca Romaneasca, in care a investit sume importante odata cu extinderea retelei teritoriale si care are un profil destul de diferit de cel al CEC. De pilda, unul dintre fostii candidati la privatizare, Raiffeisen, anuntase tocmai o intentie contrara, de a opera CEC ca pe o entitate distincta, dedicata segmentului inferior al pietei reprezentat de zona rurala si in general de clientii cu venituri scazute.
Cel putin pe termen scurt spre mediu, mentinerea CEC ca atare ar putea reprezenta o varianta atractiva pentru cumparator, inclusiv din cauza ca nivelul ridicat al costurilor cu restructurarea ar putea readuce banca pe pierdere.
Oricum, indiferent de forma in care memorandumul a fost aprobat de Guvern, luarea unei decizii inseamna ca, in sfarsit, Comisia de privatizare poate stabili indelung-amanatul termen de depunere a ofertelor finale pentru 69,9% din actiunile CEC.
In ultimele luni, OTP a transmis o serie de semnale care ar indica mai degraba resemnare decat hotarare de a concura cu National Bank of Greece (NBG), mai ales dupa ce grupul ungar a cheltuit deja sume importante cu alte achizitii in regiune. In aceste conditii, Guvernul nu va avea parghii pentru a forta obtinerea unui pret cat mai ridicat, asa cum s-a intamplat in cazul BCR - fie va ajunge impreuna cu grecii de la NBG la un rezultat care sa fie considerat convenabil, fie va pleca urechea la pledoaria PSD si a unor patroni romani privind abandonarea ideii de privatizare a CEC.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
