Românii câştigă între 50 şi 60 de miliarde de euro pe an, din care cei mai mulţi provin din salarii (24 mld. euro), pensii (11 mld. euro), venituri din PFA, chirii, dobânzi, drepturi de autor şi alte venituri supuse impozitului pe venit (8 mld. euro), alocaţii sau indemnizaţii din categoria veniturilor din asistenţă socială (4 mld. euro), remiteri ale românilor din străinătate (4 mld. euro) sau munca la negru (3-4 mld. euro pe an), potrivit calculelor ZF.
Din totalul veniturilor disponibile ale populaţiei, românii cheltuie peste 50 de miliarde de euro anual, iar cei mai mulţi bani se duc pe benzină şi pe motorină (6,5 miliarde de euro/an), rate la bancă (6 mld. euro/an), întreţinere (5 mld. euro/an), pâine (3 mld. euro pe an) sau ţigări (3 mld. euro/an).
Facturile de curent îi costă pe români pe an între 1,6 şi 1,7 mld. euro pe an, în timp ce cheltuielile pentru încălzirea cu gaz sunt de 0,7-0,8 mld. euro pe an. La cele 4 milioane de locuinţe din mediul urban şi circa 100 euro/lună media cheltuielii lunare pentru întreţinere, rezultă circa 5 mld. euro pentru întreţinere
Practic, o treime din veniturile românilor se duc pe carburanţi, rate la bancă şi cheltuieli de întreţinere – acestea fiind primele trei mari categorii de cheltuieli dintr-o gospodărie, potrivit calculelor ZF.
Cum s-au făcut calculele
ZF a făcut această estimare pentru a ilustra, orientativ, ce loc ocupă ratele la credite în povara cheltuielilor unei familii din România, pornind de la un venit mediu de 2.475 de lei pe lună al unei gospodării (potrivit Anuarului Statistic al României). Astfel, cele opt milioane de gospodării din România au anual venituri cuprinse între 50 şi 60 de miliarde de euro, cea mai mare parte provenind din salarii (inclusiv cele din economia informală) şi din pensii.
Estimările cheltuielilor pe care le au gospodăriile din România au fost realizate în urma centralizării datelor de către redactorii ZF specializaţi pe fiecare domeniu. Astfel, datele privind cheltuielile pe energie electrică, gaze naturale şi carburanţi, de exemplu, au fost estimate în urma unor calcule privind consumul populaţiei.
Un alt exemplu este modul în care au fost calculate cheltuielile românilor pe vacanţe, fie ele în
Analiza ZF nu se doreşte a fi o cercetare de piaţă, ci un exerciţiu bazat pe calcule care au la bază informaţiile publice disponibile şi datele furnizate de-a lungul timpului de reprezentanţii mediului de afaceri. De aceea, este posibil ca unele date să nu coincidă cu cele realizate de unele instituţii de cercetare naţionale sau internaţionale.
Citiţi pe zfcorporate: Cum va influenţa consumul schema “rate la jumătate”
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
