Banca Centrală Europeană va începe în ianuarie o revizuire strategică a modului în care îşi desfăşoară activitatea, acţiune pe care o va încheia până la sfârşitul anului 2020, a declarat joi noul preşedinte al BCE, Christine Lagarde.
Lagarde a declarat, într-o conferinţă de presă după prima reuniune de politici a a instituţiei din mandatul său, că nu există zone preconcepute de finalizare a revizuirii, prima în 16 ani, despre care a spus că „a fost puţin întârziată”.
Revizuirea „trebuie să fie cuprinzătoare, trebuie să analizeze toate problemele, trebuie să întoarcă fiecare piatră şi va lua timp, dar nu va dura prea mult timp”, a spus Lagarde.
Ea a spus că BCE se va consulta cu membrii Parlamentului European, cu comunitatea academică şi cu reprezentanţii societăţii civile pentru determinarea obiectivelor sale.
„Se va viza nu numai predicarea evangheliei pe care credem că am stăpânit-o, ci vom asculta şi părerile celor la care vrem să ajungem”, a adăugat ea, promiţând că demersul va include şi „provocările imense” pe care le prezintă inegalitatea şi schimbările climatice.
Banca Centrală Europeană a modificat joi şi estimările de inflaţie şi creştere economică, făcând doar mici schimbări şi continuând să creadă într-o recuperare lentă, dar constantă în anii următori.
Cu un război comercial global care continuă să afecteze încrederea, sectorul industrial european a avut un an agitat. Dar datele recente au sugerat că Germania, cea mai mare economie a blocului, a evitat o recesiune prognozată pe scară largă, iar ritmul de creştere economică se poate îmbunătăţi.
Cu toate acestea, îngrijorările rămân, a declarat Lagarde, subliniind incertitudinea geopolitică, protecţionismul şi vulnerabilităţile pe pieţele emergente ca riscuri cheie.
Banca Centrală Europeană şi-a menţinut politica monetară neschimbată în prima şedinţă condusă de Christine Lagarde. Instituţia şi-a menţinut dobânda la facilitatea de depozit la nivelul record minus 0,5%, păstrând în mod ferm opţiunea unei alte reduceri a ratei. De asemenea, a promis rate scăzute ale dobânzii pentru o perioadă extinsă, precum şi menţinerea ritmului achiziţiilor de obligaţiuni constant la 20 miliarde de euro pe lună.
