♦ Finanţările pentru agricultură reprezintă 8,9% din totalul portofoliului de credite acordate companiilor din România, de peste 200 mld. lei, iar sectorul alimentar 5,1%, conform BNR ♦ De-a lungul timpului, creditarea sectorului agroalimentar a fost facilitată, în medie, de 3 bănci ♦ Creditele interne de la bănci şi IFN pentru întregul sector agroalimentar au o pondere de sub o cincime din totalul datoriilor sectorului (18%) ♦ Gradul de îndatorare în agricultură, calculat ca raport între datorii şi capital, a ajuns la 168% (-33 puncte procentuale faţă de 2019) ♦ Din perspectiva rolului în economie, cele 5% din companii, care sunt din sectorul agroalimentar, deţin 8% din active şi angajează 7% din salariaţii din economie.
Nivelul ridicat al dobânzilor la credite s-a regăsit printre nemulţumirile fermierilor, care au protestat în ultimele zile pe şoselele din diverse oraşe din România cerând credite mai ieftine cu dobânzi subvenţionate. Fermierii vor şi continuarea programelor guvernamentale AGRO IMM Invest şi RURAL INVEST prin creşterea plafoanelor de garantare şi extinderea bazei de creditare a fermierilor cu risc bancar, potrivit informaţiilor vehiculate.
În plus, tot pentru sectorul agricol se doreşte şi suspendarea până la finalul anului 2024 a plăţii creditelor existente, această prevedere regăsindu-se într-un proiect de ordonanţă de urgenţă publicat de Ministerul Agriculturii, pentru forţă majoră în agricultură având în vedere seceta din 2023. Concret, fermierii au cerut acordarea de credite cu dobândă subvenţionată pentru capital de lucru şi investiţii în ferme, cu marja dobânzii de maximum 2%, precum şi o atenţie deosebită faţă de fermierii aflaţi în dificultate.
