Bănci și Asigurări

Cehia s-a trezit prinsă între două rele, accelerarea creşterii preţurilor şi încetinirea economiei globale: Banca centrală a decis că inflaţia reprezintă pericolul cel mai mare

Creşterea dobânzilor în Cehia, săptămâna trecută, la 2,25% (în România, BNR are o rată de 2,5%) a fost o surpriză pentru toată lumea şi contrastează cu tendinţa din economiile vestice de micşorare sau de menţinere a dobânzilor la niveluri foarte joase în speranţa că astfel se va acumula suficientă energie pentru ca preţurile să decoleze. În zona euro, dobânda pentru depozite a BCE este negativă.

Creşterea dobânzilor în Cehia, săptămâna trecută, la 2,25% (în România, BNR are o rată de 2,5%) a fost o surpriză pentru toată lumea şi contrastează cu tendinţa din economiile vestice de micşorare sau de menţinere a dobânzilor la niveluri foarte joase în speranţa că astfel se va acumula suficientă energie pentru ca preţurile să decoleze. În zona euro, dobânda pentru depozite a BCE este negativă.

Autor: Bogdan Cojocaru

10.02.2020, 00:08 638

De teama accelerării inflaţiei, banca centrală a Cehiei a devenit prima din lume care a majorat dobânda de politică monetară anul acesta, o decizie ce subliniază situaţia com­plicată în care a ajuns economia cehă, dar şi pericolele modelului de creştere economică bazat pe consum şi pe industria occidentală, în special cea a Germaniei, aplicat în Europa de Est.

În urmă cu trei ani, Cehia era pe punctul de a aduce dobânzile negative în regiune. Atunci, pericolul cel mai mare era aprecierea exagerată a monedei naţionale. Acum, inflaţia accelerată poate eroda puterea de cumpărare.

Creşterea dobânzilor în Cehia, săptămâna trecută, a fost o surpriză pentru toată lumea şi contrastează cu tendinţa din economiile vestice de micşorare sau de menţinere a dobânzilor la niveluri foarte joase în speranţa că astfel se va acumula suficientă energie pentru ca preţurile să decoleze. În zona euro, dobânda pentru depozite a BCE este negativă.

De asemenea, în contrast cu trendul din zona euro, anul trecut Suedia a pus capăt unei perioade de cinci ani cu dobânzi negative cu o majorare până la zero. Astfel, Riksbank a devenit prima bancă centrală care s-a retras de pe teritoriul dobânzilor negative deoarece acestea au creat bule speculative pe piaţa imobiliară şi au încurajat companiile şi gospodăriile să se supraîndatoreze. 

După ce banca centrală a Cehiei a majorat joi dobânda de politică monetară cu un sfert de punct procentual, la 2,25% - prima creştere din mai anul trecut şi a noua din ultimii doi ani şi jumătate -, guvernatorul Jiri Rusnok a explicat că discuţiile cu colegii săi „au fost lungi şi complicate“, scrie Bloomberg.

La final, argumentele despre riscurile create de accelerarea inflaţiei au avut un uşor câştig de cauză în faţa îngrijorărilor legate de încetinirea economiei globale. Dar creşterea dobânzii s-a transformat rapid într-un mesaj de relaxare a politicii monetare, fapt explicat de specialişti prin nevoia a-i ţine în şah pe speculatorii de pe piaţa valutară.

„Decizia noastră a fost dificilă deoarece ne confruntăm cu un fel de dilemă“, a explicat ban­cherul. „Nu presupunem că presiunile inflaţioniste se pot intensifica atât de mult încât să fim nevoiţi să reacţionăm cu alte majorări de dobândă.“ Rusnok a precizat că instituţia ar putea discuta despre posibile măsuri de relaxare a politicii în a doua jumătate a anului. Coroana cehă a început să se aprecieze după ce banca centrală şi-a făcut public anunţul despre creşterea dobânzii, atingând maximul ultimilor opt ani faţă de euro şi amintind de ceea se întâmpla cu moneda în urmă cu 3-4 ani, dar a cedat aproape tot terenul câştigat după intervenţia guvernatorului Rusnok.

Majorarea surprinzătoare a dobânzii vine după o perioadă în care factorii de decizie ai băncii centrale au ignorat prognozele interne care sugerau nevoia de dobânzi mai mari deoarece se temeau că o înăsprire a politicii monetare poate submina cele mai importante sectoare industriale ale ţării. Decizia contrastează cu stimulii monetari aplicaţi de Rezerva Federală americană şi de BCE. Abordarea băncii centrale cehe diferă de cea a celorlalte state est-europene care se confruntă cu rate ale inflaţiei peste ţintă.

Tot joi, datele statistice au arătat că producţia industrială a scăzut în decembrie din cauza reducerii activităţii din industria auto, vitală pentru creşterea economică. Ce se întâmplă în industria cehă este un ecou al problemelor din Germania, de unde vin trei dintre cei mai mari producători auto ai Europei. Acolo, din cauza unui nou declin în sectorul industrial,  a revenit teama că se apropie recesiunea economică.

În Cehia, inflaţia a fost de 3,2% în decembrie, a doua lună în care indicatorul s-a aflat peste limita superioară de 3% a intervalului ţintă al băncii centrale, aminteşte AP.  Pentru întregul an 2019, inflaţia a ajuns la 2,8%, cel mai ridicat nivel din 2012.

Banca centrală majorează dobânda de politică monetară încet din august 2017, când dobânda a fost de 0,05%. Presiunile inflaţioniste au fost alimentate de creşterea cererii interne în contextul în care rata şomajului este aproape de minimele istorice, iar salariile cresc încontinuu. Impulsul intern a stimulat creşterea economiei, contrabalansând presiunile negative externe: zona euro este frânată de o anemie economică, iar comerţul global este perturbat de războiul comercial dintre SUA şi China.

În Polonia, cea mai mare economie est-euro­peană, rata inflaţiei s-a situat în decembrie la 3,4%. Economiştii polonezi au descris puseul recent de creştere a preţurilor ca fiind „uimitor“. Însă banca centrală pare hotărâtă să menţină dobânzile la minimul record cel puţin până în 2022.

Polonia a devenit recent prima economie emergentă care s-a împrumutat de pe pieţele financiare internaţionale la dobânzi negative. În România, rata inflaţiei a atins în decembrie 4%.

bogdan.cojocaru@zf.ro

 
 

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO