Verificarea calităţii activelor trebuie derulată la băncile cu risc sistemic, care nu au o bancă-mamă din străinătate şi astfel vor avea o relaţie directă cu autoritatea de supraveghere europeană.
Radu Gheţea, preşedintele CEC Bank, a declarat că are emoţii în privinţa acestei verificări, întrucât activitatea se măsoară cu un alt „şubler“, iar la finalul unei verificări de regulă sunt date o serie de recomandări, care ar putea consta în creşterea capitalurilor sau a provizioanelor.
„Când ai un acţionar care e statul român, unde deciziile de majorare a capitalului se iau cu viteză mai redusă decât în alte cazuri, îţi pui problema cum se vor rezolva astfel de aspecte, dar să sperăm că nu va fi nevoie.“
CEC Bank este controlată integral de statul român prin intermediul Ministerului Finanţelor. CEC şi-a majorat capitalul în ultimii ani exclusiv din profiturile obţinute pentru că restricţiile europene privind ajutorul de stat nu au mai permis ministerului să aducă bani noi.
Evaluările derulate de CEC Bank fac parte din procesul de pregătire a băncilor pentru a face parte din mecanismul unic de supraveghere al uniunii bancare europene. România, care nu face parte din zona euro, a aderat voluntar la uniunea bancară.
Banca Centrală Europeană (BCE) va prelua de la autorităţile naţionale activitatea de supraveghere a băncilor.
Aceasta va supraveghea direct băncile semnificative din statele membre, care au active de peste 30 mld. euro sau active care depăşesc 20% din Produsul Intern Brut al ţării de origine. De asemenea, vor fi supravegheate direct cele mai mari trei bănci din fiecare stat.
CEC Bank a încheiat anul trecut cu active de circa 6 mld. euro şi se situa pe locul cinci în sistemul bancar. Cealaltă bancă locală cu risc sistemic, care nu are o bancă-mamă în străinătate este Banca Transilvania, aflată pe locul trei în sistem după valoarea activelor deţinute.
BCE va superviza indirect, prin autorităţile naţionale de supraveghere, băncile considerate mai puţin semnificative, aici încadrându-se peste 6.000 de instituţii de credit. BCE îşi va prelua responsabilităţile de supraveghere în luna noiembrie a acestui an
Pentru funcţionare mecanismului se estimează că vor fi necesare 1.000 de persoane care să lucreze în sistemul de supraveghere, potrivit datelor prezentate de Elena Georgescu, director adjunct al Direcţiei de Gestiunea Crizelor Financiare în cadrul BNR.
Radu Gheţea apreciază că implementarea Mecanismului Unic de Supraveghere la nivel european se doreşte să aibă un efect pozitiv, însă va avea costuri foarte ridicate pentru bănci, acestea urmând să plătească pentru a fi supravegheate, reducându-şi profitabilitatea, însă impactul costurilor se va răsfrânge asupra consumatorului final.
„Băncile vor plăti din banii pe care-i vor scoate de la consumatorii finali. Ar fi bine ca decidenţii din UE să fie mai atenţi, mai prudenţi cu privire la introducerea unor mecanisme atât de complicate, care până la urmă costă bani şi te întrebi dacă-şi ating scopul, care e să protejăm consumatorul final. Dar pe de altă parte, hai să facem fonduri naţionale de garantare ex-ante, mecanisme de supraveghere care costă, atunci te întrebi firesc unde se vor duce marjele şi costurile băncilor impuse clienţilor.“
Gheţea a menţionat că unele bănci din România ar putea avea nevoie de capitalizare suplimentară, considerând că acţionarii vor aduce fondurile necesare în România.
