♦ La nivel european, România a fost în ultimii ani la coada clasamentului, cu unul dintre cele mai mici raporturi credite/depozite, fiind codaşa Europei în privinţa gradului de intermediere financiară, cu cele mai scăzute ponderi în PIB ale creditelor şi activelor bancare ♦ Zece bănci mari, respectiv Banca Transilvania, BCR, BRD, ING, Raiffeisen, CEC Bank, UniCredit, OTP Bank, EximBank şi Intesa Sanpaolo România, participă la calculul ROBOR ♦ Băncile care au volume mari ale soldurilor creditelor, corporate şi retail care sunt legate de ROBOR (în cazul creditelor retail doar cele acordate înainte de mai 2019 sunt legate de ROBOR) sunt avantajate de creşterea ROBOR din ultima perioadă, încasând dobânzi la mari la credite şi majorându-şi veniturile şi profiturile ♦ La final de S1, profitul sistemului bancar s-a apropiat de 5 mld. lei, nivel record.
Raportul credite/depozite diferă de la bancă la bancă, oscilând între 60% şi circa 140% în cazul băncilor care participă la fixing pentru stabilirea ROBOR, în timp ce media la nivelul întregului sistem bancar este în jurul a 70%.
Volumul creditelor acordate populaţiei şi companiilor a rămas la sfârşitul primului semestru (S1) din 2022 în urma sumelor economisite de mediul privat la bănci, cu toate că ritmul de creştere al împrumuturilor s-a mai revigorat, raportul credite/depozite la nivelul întregului sistem bancar menţinându-se la un nivel scăzut, de aproape 73%, semn că nivelul creditării nu ţine totuşi pasul cu depozitele din sistemul bancar, după cum reiese din statisticile BNR.
Aruncând o privire retrospectivă, vedem că în perioada 2008-2013, raportul dintre credite şi depozite private totale la nivelul sistemului bancar era de peste 100%, iar începând cu anul 2014 acest nivel a scăzut de la an la an. Nivelul încă mic al raportului credite/ depozite arată că există spaţiu pentru intensificarea creditării, iar instituţiile de credit au şi capitalul şi lichiditatea necesare pentru finanţarea economiei.
