BNR a anunţat reducerea dobânzii de politică monetară de la 5% la nivelul minim record de 4,5%, mai mult decât se aşteptau analiştii financiar bancari, care anticipau o scădere la 4,75%.
"Decizia surpriză a BNR de a accelera ritmul relaxării politicii monetare reflectă mai mulţi factori, inclusiv o convingere tot mai puternică că inflaţia va încetini până la sfârşitul anului, precum şi siguranţa oferită de noul acord cu FMI. În contextul încetinirii cererii de consum, considerăm că noi reduceri ale dobânzii sunt acum probabile şi revizuim prognoza pentru sfârşitul anului la 4%", se arată într-o notă a Capital Economics.
Anterior, Capital Economics anticipa un nivel de 4,5% al dobânzii de politică monetară în decembrie. Pentru şedinţa de luni a BNR, firma britanică a estimat, la fel ca majoritatea analiştilor, o revizuire a ratei de la 5% la 4,75%.
Necesarul ridicat de finanţare de pe pieţele externe şi îndatorarea ridicată în valută au reprezentat în trecut obstacole majore pentru relaxarea politicii monetare, notează Capital Economics.
"Necesarul ridicat de finanţare externă încă reprezintă un motiv de preocupare şi înseamnă că dobânzile din România vor rămâne mai ridicate decât în ţări precum Cehia (unde necesarul de finanţare este mult mai redus). Doi factori au calmat, însă, temerile imedite. În primul rând, condiţiile financiare din zona euro s-au îmbunătăţit, iar, în al doilea rând, Guvernul a convenit un acord stand-by preventiv de 4 miliarde de euro cu FMI", se arată în raportul Capital Economics.
Inflaţia, la o rată anuală de 5,4% în iunie, ar putea coborî în intervalul ţintit de BNR, de 2,5% plus/minus un punct procentual, chiar din trimestrul al treilea, notează analiştii firmei britanice.
Totodată, Capital Economics notează şi accelerarea activităţii din sectorul industrial, susţinut de comenzile pentru exporturi, în contrast însă cu declinul cererii, în special pentru consum, de pe piaţa internă.
Autorităţile române au convenit cu Fondul Monetar Internaţional şi Comisia Europeană un acord preventiv pe doi ani care va totaliza 4 miliarde euro, sumă împărţită egal de cele două instituţii financiare internaţionale, acordul stand-by urmând să fie discutat de boardul FMI în toamnă.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
