Noul pachet de politici al Băncii Centrale Europene (BCE) ar putea avea un efect redus asupra economiei afectate de pandemia de coronavirus, potrivit previziunilor unor economişti de la Reuters.
În ciuda deciziei BCE de a suplimenta achiziţiile sale de urgenţă, în contextul pandemiei, cu 500 mld. de euro până la 1.850 mld. de euro şi de a prelungi programul timp de nouă luni, perspectivele economice rămân sumbre.
Sondajul Reuters realizat de peste 80 de economişti a estimat că economia zonei euro a scăzut cu 2,5% în trimestrul trecut, după ce a crescut cu 12,5% în al treilea trimestru din 2020 şi era de aşteptat să crească cu 0,6% în trimestrul IV din 2020.
Peste 70% dintre economişti, adică 28 din 39 care au răspuns la o întrebare suplimentară, au declarat că ultimele acţiuni politice ale BCE ar avea un impact redus asupra economiei zonei euro. Ceilalţi au spus că acestea vor oferi un impuls semnificativ.
„Ratele dobânzii sunt deja foarte scăzute, iar politica este extrem de slabă, aşa că, deocamdată, politica monetară nu poate afecta investiţiile sau cererea consumatorilor. Astfel, nu credem că BCE poate influenţa puternic economia în acest moment“, a declarat Christoph Weil, economist senior la Commerzbank.
El a mai adăugat că se aşteaptă la câteva luni amare. Blocajele vor duce la un declin al economiei şi este aşteptată o scădere a PIB-ului în ultimul trimestru al anului 2020 şi în primul trimestru al acestui an, deci, din punct de vedere tehnic, o recesiune, a mai explicat Christoph Weil.
Dintre participanţii la sondajul din 11-15 ianuarie, peste 25% se aşteptau ca zona euro - unde creşterea economiei a scăzut la un nivel minim istoric în prima jumătate a anului 2020 - să fi intrat din nou într-o recesiune tehnică, definită ca două trimestre consecutive de contracţie.
Pe o bază anualizată, respondenţii se aşteptau ca economia să fi scăzut cu 7,3% în 2020, aproximativ, în conformitate cu ultimul sondaj, dar pentru 2021, mediana a fost ajustată la 4,5% de la 5,0% luna trecută. Pentru 2022, prognoza de creştere a fost actualizată la 3,9% de la 3,5%.
„Începutul anului continuă să aducă veşti proaste pentru Europa, deoarece situaţia sănătăţii se deteriorează. Întrucât blocajele sunt deja extinse în mai multe ţări, riscurile pe termen scurt pentru perspectivele economice sunt în mod clar reduse, mai ales că lansarea vaccinării este încă lentă. Noile variante şi mai transmisibile ale virusului înseamnă că o deteriorare ulterioară ar putea avea loc foarte repede“, a declarat Angel Talavera, şeful economiei europene la Oxford Economics.
Peste 70% dintre respondenţii la sondaj, adică 30 din 42, care au răspuns la o întrebare suplimentară separată, au declarat că economia va reveni la nivelurile dinaintea crizei în doi ani. Ceilalţi au spus că va dura mai mult de doi ani.
Există aşteptări ca cele mai mari două economii din zona euro să crească mult mai lent în 2021 comparativ cu aşteptările din octombrie. Se estimează că Germania va creşte cu 3,7%, de la estimarea iniţială de 4,6%, iar perspectivele pentru Franţa au fost reduse la un avans de 5,9%, de la 6,9% anterior.
Inflaţia zonei euro, care a rămas pe teritoriul negativ timp de cinci luni consecutive anul trecut, era de aşteptat să rămână sub obiectivul BCE de puţin sub 2%, în medie cu 0,9% în 2021 şi 1,3% în 2022.
O slabă majoritate, peste 52% dintre economişti, sau 21 din 40, au declarat că este probabilă o creştere semnificativă a inflaţiei, 17 au spus că va rămâne cam la fel ca 2020 şi doi au spus că deflaţia este mai probabilă.
„Dacă istoria este un ghid bun, orice aşteptări prea mari de inflaţie pot fi spulberate. Dar avem o politică fiscală foarte susţinătoare şi o serie de factori structurali care ar putea susţine o inflaţie mai mare“, a declarat Florian Hense, senior economist european la Berenberg.
