"Primul pas în strategia noastră privind managementul datoriei publice a fost construirea pieţei primare a titlurilor de stat. Astăzi avem curbă de randamente de la 6 luni la 15 ani şi per ansambu o piaţă funcţională. Trecem la pasul doi în care vreau să forţăm dezvoltarea pieţei secundare cu bătaie până la încurajarea creditului în lei, pentru că volume mai mari de tranzacţii şi o lichiditate mai mare vor aduce şi reperele de preţ la creditul în lei pe care le reclamă băncile. Pe scurt, aşteptăm din partea băncilor care vor să fie dealeri primari o implicare mai mare în creşterea tranzacţionării cu titluri de stat, inclusiv prin găsirea de investitori, şi un efort mai mare pe partea de creditare", afirmă Bogdan Drăgoi, ministrul finanţelor.
El spune că sunt în pregătire două seturi de criterii - cantitative, care vor avea cea mai mare pondere, dar şi calitative, pe baza cărora vor fi evaluate băncile-dealeri primari. "Dealerii care înregistrează cele mai slabe punctaje riscă să fie înlocuiţi cu alte bănci."
Drăgoi admite că de multă vreme nu s-a mai făcut o evaluare a activităţii celor 12 dealeri primari care activează pe piaţa titlurilor de stat, dar că acum a venit momentul pentru introducerea unui sistem de scoring prin care să fie stimulată creşterea pieţei secundare.
În prezent deţin calitatea de dealer primar Alpha Bank, Banca Carpatica, BCR, BRD, Banca Transilvania, Bancpost, CEC, Citibank, ING, Raiffeisen, RBS şi UniCredit Ţiriac Bank. Cererile de acces la acest statut trebuie aprobate de BNR.
Conform reglementărilor în vigoare, pot fi dealeri primari şi societăţi de investiţii financiare autorizate de CNVM, dar şi bănci străine. Drăgoi spune că în faza actuală încă există mult potenţial local, nefiind oportună atragerea de jucători străini.
Pe alte pieţe din regiune mult mai dezvoltate decât cea românească - Polonia, Cehia, Ungaria, operează şi bănci de talie mondială precum HSBC şi JP Morgan.
Printre criteriile cantitative pe baza cărora vor fi evaluaţi dealerii primari va figura numărul de tranzacţii cu titluri pe piaţa secundară, şi nu doar cu certificate pe 6 luni, punctajul crescând pentru dealurile cu scadenţe mai lungi.
În prezent, valoarea operaţiunilor de pe piaţa secundară variază foarte mult de la o zi la alta, de la 1 la 3 miliarde de lei, numărul tranzacţiilor fiind doar de ordinul zecilor.
"Ideea de bază este că nu mai vrem ca băncile să se limiteze la a cumpăra şi apoi păstra titlurile de stat, ajungând în final să se plângă că acumulează expuneri prea mari şi în paralel să se creeze această falsă concurenţă între creditarea statului şi creditul privat. Prin scoringul pe care îl vom aplica vom forţa dealerii primari să aducă investitori pe piaţa secundară, să descarce din portofoliile de titluri şi să lase mai mulţi bani pentru creditul privat, mai ales că implicit se vor crea repere de preţ foarte importante pentru creditarea în lei", explică ministrul. Finanţele s-au consultat cu BNR în pregătirea noilor criterii, urmând să le discute şi cu băncile.
Drăgoi consideră că în noile condiţii va deveni mai transparentă performanţa departamentelor de trezorerie. "Şefii băncilor respective vor putea evalua mai bine cum se mişcă trezoreriile lor în raport cu cele ale competitorilor."
La capitolul criterii calitative, Trezoreria ar putea include elemente precum măsura în care o bancă aduce investitori importanţi pentru discuţii cu Finanţele, organizarea de traininguri pentru specialiştii din minister sau acordarea de sprijin tehnic.
Din toamna anului trecut şi până în prezent BNR a redus dobânda-cheie la lei cu un punct procentual, până la 5,25% pe an şi a introdus un program săptămânal de injecţii de lichiditate prin operaţiuni repo care au permis scăderea vizibilă a dobânzilor pe piaţa interbancară şi implicit reducerea cu până la două puncte procentuale a costurilor la care se împrumută Finanţele de la băncile locale. Aplicând o strategie de prefinanţare a necesarului de bani pentru acest an, statul a absorbit de la începutul anului peste 30 mld. lei de pe piaţa internă, mult peste suma programată, în timp ce creditul privat în lei înregistra în luna februarie o creştere anuală de numai 1,7% în termeni reali.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
