Bogdan Chiriţoiu, preşedintele Consiliului Concurenţei, a afirmat marţi, că instituţia va face public dosarul invetigaţiei privind suspiciunile de cartel între bănci la stabilirea ROBOR în octombrie 2008, iar ulterior reprezentanţii instituţiei vor participa la audierile din Senat.
„Am fost întrebaţi de investigaţia noastră (privind o înţelegere între bănci la stabilirea ROBOR, în octombrie 2008 - n.red.). Unii dintre cei care au fost implicaţi în cazul respectiv se uită la dosarul acela, îl pregătim să îl facem public. Pe elementele acelea le avem la dispoziţie, pe acelea le-am discutat”, a declarat, marţi, Bogdan Chiriţoiu, preşedintele Consiliului Concurenţei, într-o conferinţă de presă.
În legătură cu această anchetă, oficialul Autorităţii de Concurenţă şi Guvernatorul Băncii Naţionale a Romîniei (BNR), Mugur Isărescu, au fost chemaţi la audieri de Comisiile reunite economică şi buget - finanţe, la data de 29 ianuarie. Cei doi nu s-au prezentat. Primul a invocat un viciu de procedură - invitaţia era semnată de senatorul ALDE Daniel Zamfir, preşedintele Comisiei economice, atât în numele său, cât şi în numele preşedintelui de la cea de-a doua comisie. Al doilea a susţinut că trebuie să pregătească documentul şi că programul nu îi permite.
Comisia economică a Senatului va face o anchetă parlamentară legată de investigaţia făcută de Consiliul Concurenţei în 2008 privind ROBOR, potrivit unui anunţ făcut marţi, 5 februarie.
„Orice decizie a Parlamentului este binevenită. Dacă dânşii doresc să aibă mai multe informaţii privind investigaţia legată de faptele din 2008 sunt bineveniţi. Am făcut săptămâna trecută publică comunicarea cu ei. Atunci le-am cerut ca să ne lase ceva mai mult timp să pregătim aceste documente, să le confidenţializăm”, a mai spus Chiriţoiu.
Mai exact, Consiliul Concurenţei vrea să elimine din raport numele unor persoane, astfel încât să respecte legislaţia din domeniul protecţiei persoanelor, eliminând menţiunile care nu sunt necesare pentru a înţelege fenomenul respectiv.
„Multe secrete de afaceri nu îmi imaginez că mai sunt după zece ani. (...) De îndată ce terminăm această operaţiune, vom comunica documentaţia către Parlament. Putem să răspundem la orice întrebări atunci şi, în acelaşi timp, sunt lucruri care s-au întâmplat acum 11 ani. Noi acolo am investigat, dacă vreţi o săptămână. Toată acea investigaţie se leagă de un comportament în contextul crizei globale, la scurt timp după prăbuşirea unei bănci americane - nici nu-şi mai aduce lumea aminte (Lehman Brothers, falimentul fiind declarat la 15 septembrie 2008 – n.red.). (...) În acea perioadă a avut loc o creştere mare a indicelului ROBOR (în octombrie 2008 - n.red.). S-a pus întrebarea: de ce a crescut ROBOR în acea perioadă? Perioada a durat cinci zile, până a venit BNR şi a plafonat ROBOR. Întrebarea a fost: a crescut din cauza crizei? Şocul acesta care a afectat o droaie de ţări ne-a afectat şi pe noi sau au făcut băncile ceva incorect. Acesta a fost tot sensul investigaţiei. Este o perioadă foarte scurtă şi de criză. Lucrurile acestea nu au mare legătură cu lucrurile care se petrec acum. Atunci ROBOR se ducea în câteva zeci de procente, acum vorbim în jur de 3%, economia românească s-a prăbuşit, am avut o scădere a PIB de 7%, acum avem o creştere de 4-5%. Aceste situaţii nu sunt deloc comparabile”, a argumentat Chiriţoiu.
În plus, rezultatul investigaţiei din România a fost validat de Comisia Europeană.
„Investigaţia a fost supervizată de Comisia Europeană, aceeaşi Comisie Europeană care a constatat, în alte ţări, încălcări ale legii despre bănci, nu le-a constat în România, în acea săptămână. Noi avem o investigaţie în lucru. Nu înseamnă că nu putem găsi dovezi să aplicăm sancţiuni. Nu spun că băncile, pentru că nu au fost amendate în 2008, înseamnă că sunt imaculate şi n-au greşit niciodată”, a adăugat Chiriţoiu.
În prezent, Autoritatea de Concurenţă are în lucru trei analize privind piaţa bancară: o analiză sectorială care vizează mai multe aspecte, printre care ROBOR, o analiză în urma unei investigaţii declanşate în decembrie 2017 şi o analiză ca urmare a introducerii taxei pe activele financiare prin OUG nr. 114/2018.
Investigaţia a fost făcută între 2008 şi 2011, iar rezultatele şi deciziile au fost anunţate în 2013.
