Banca Naţională a decis să păstreze dobânda de politică monetară la 1,75% pentru următoarea perioadă având în vedere că inflaţia va rămâne negativă până la finalul anului, dar anunţă că preţurile vor creşte începând de anul viitor, odată ce efectele reducerii de TVA se vor disipa cu totul.
De mai bine de un an, inflaţia în România este negativă, ceea ce a permis şi păstrarea dobânzilor la leu la cele mai mici rate de mai bine de 50 de ani.
Indicele ROBOR la trei luni, indicatorul de referinţă la credite se menţine în continuare în jurul a 0,75% pe an.
Analiştii cred că odată ce efectele reducerii de TVA se epuizează, iar inflaţia va reveni pe plus, este posibil ca dobânzile la lei să înceapă să crească uşor şi să treacă de 1% pe an, apropiindu-se de rata de politică monetară.
BNR remarcă în comunicatul de vineri, după şedinţa boardului, că împrumuturile acordarte sectorului privat şi-au accelerat creşterea în septembrie. De asemenea, ponderea leului în împrumuturile acordate continuă să crească, ceea ce reduce mult din riscul la nivelul întregului sistem versus împrumuturile în valută.
BNR spune că economia creşte cu ritm de 6%, dar nu numai pe baza consumului, dar şi a investiţiilor.
Guvernatorul Băncii Naţionale, Mugur Isărescu, susţine că va fi întărită vigilenţa în condiţiile în care există încă multe necunoscute, urmând să fie pregătit întregul arsenal de instrumente de politică monetară pentru a fi folosit la timpul potrivit, cu dozajul potrivit.
În ceea ce priveşte riscurile şi incertitudinile asociate perspectivei inflaţiei, Isărescu susţine că provin atât din mediul intern, cât şi din cel extern. Pe plan intern, acestea au ca principală sursă configuraţia bugetului pentru anul 2017.
„În general BNR are ca obiect primordial şi consideră că este important să păstrăm macrostabilitatea macroeconomică. Construcţia bugetului, ca şi execuţia bugetară, au un rol important în cadrul stabilităţii macroeconomice. În consecinţă construcţia bugetului pentru 2017 prezintă un rol important. Maniera în care vor fi încorporate legile recent adoptate ca şi cele prcedente nu este cunoscută încă”, a spus guvernatorul BNR la briefingul de presă de după şedinţa de politică monetară.
Isărescu a menţionat că menţinerea dobânzii-cheie nu este specifică numai BNR, ci este o caracteristicăpe care o vedem la mai multe bănci centrale şi în Europa şi în America. El a amintit că BNR a folosit alte instrumente din „arsenal” şi în continuare există încă instrumente de politică monetară disponibile.
Rata anuală a inflaţiei a scăzut în luna septembrie 2016 la -0,6 la sută, uşor sub nivelul prognozat, după ce în luna august ajunsese la -0,2 la sută. Evoluţia s-a datorat declinului preţurilor volatile ale alimentelor. Rata anuală a inflaţiei CORE2 ajustată a rămas la 0,5 la sută. În absenţa efectelor tranzitorii ale tăierii cotei standard a TVA, rata anuală a inflaţiei ar fi atins în septembrie 2016 nivelul de 0,8 la sută.
Rata medie anuală a inflaţiei a crescut în septembrie 2016 la ‑1,7 la sută (de la ‑2,0 la sută în iunie 2016), iar cea calculată pe baza indicelui armonizat al preţurilor de consum a urcat la -1,3 la sută (de la -1,7 la sută în iunie 2016).
Creşterea economică s-a accelerat în trimestrul II până la 6 la sută, pe seama consumului final al gospodăriilor populaţiei, dar şi a formării brute de capital fix. Exportul net şi-a majorat însă contribuţia negativă la dinamica anuală a PIB. Cele mai recente date statistice arată încetinirea dinamicii comerţului cu amănuntul în primele luni ale trimestrului III, dar şi accelerarea creşterii producţiei industriale, în special datorită ramurii prelucrătoare. Totodată, adâncirea deficitului de cont curent s-a temperat, ca urmare a amplificării intrărilor de fonduri europene.
Condiţiile monetare reale şi-au păstrat caracterul stimulativ. Creditul acordat sectorului privat şi-a accelerat uşor creşterea în septembrie la 1,2 la sută, inclusiv pe seama celui acordat societăţilor nefinanciare. Ponderea în total a creditului în lei a continuat să se majoreze, chiar dacă într-un ritm mai lent (ajungând la 56,2 la sută din total credit). Această evoluţie sprijină îmbunătăţirea transmisiei politicii monetare, contribuind totodată la atenuarea riscurilor la adresa stabilităţii financiare.
În şedinţa de astăzi, Consiliul de administraţie al BNR a analizat şi aprobat Raportul asupra inflaţiei, ediţia noiembrie 2016, ce încorporează cele mai recente date şi informaţii disponibile. Scenariul de bază al prognozei reconfirmă rămânerea ratei anuale prognozate a inflaţiei în teritoriu negativ până în decembrie 2016. De asemenea, se reconfirmă profilul ascendent pe care traiectoria acesteia îl capătă la începutul anului 2017. Rata anuală a inflaţiei este aşteptată să revină în interiorul intervalului de variaţie al ţintei la mijlocul anului viitor şi să se plaseze la finele orizontului proiecţiei în jumătatea superioară a acestui intervalul. Această traiectorie reflectă atât epuizarea efectelor tranzitorii ale reducerilor cotei standard a TVA şi disiparea influenţelor şocurilor dezinflaţioniste globale, cât şi presiunile inflaţioniste exercitate de deschiderea graduală a excedentului de cerere agregată şi de costurile salariale unitare.
Riscurile şi incertitudinile asociate perspectivei inflaţiei provin atât din mediul intern, cât şi din cel extern. Pe plan intern, acestea au ca principală sursă configuraţia bugetului pentru anul 2017.
Riscurile induse de mediul extern sunt generate, în principal, de incertitudinile persistente legate de creşterea economică globală şi de redresarea economică a zonei euro, în contextul trenării revigorării economiilor emergente majore, al problemelor din sistemul bancar european şi al rezultatului referendumului din Marea Britanie.
Pe baza datelor disponibile în prezent şi în contextul acestor incertitudini sporite, Consiliul de administraţie al BNR a hotărât menţinerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 1,75 la sută pe an, continuarea gestionării adecvate a lichidităţii din sistemul bancar şi păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei şi în valută ale instituţiilor de credit.
Deciziile CA al BNR au ca scop asigurarea şi menţinerea stabilităţii preţurilor pe termen mediu, într-o manieră care să contribuie la realizarea unei creşteri economice sustenabile. Consolidarea situaţiei economice reclamă asigurarea unui mix echilibrat de politici macroeconomice, precum şi progresul reformelor structurale.
BNR monitorizează atent evoluţiile mediului internaţional şi intern, fiind pregătită să utilizeze toate instrumentele de care dispune în această perioadă de incertitudini sporite.
Noul Raport trimestrial asupra inflaţiei va fi prezentat publicului într-o conferinţă de presă organizată în data de 10 noiembrie 2016. Minuta deliberărilor privind adoptarea deciziei de politică monetară în cadrul şedinţei de astăzi va fi publicată pe website-ul BNR în data de 11 noiembrie 2016, la ora 15:00.
Conform calendarului anunţat, următoarea şedinţă CA al BNR dedicată politicii monetare va avea loc în data de 6 ianuarie 2017.
Isărescu, guvernatorul BNR: Întărim vigilenţa pentru că avem multe necunoscute, încă. Şi pregătim întregul arsenal de instrumente de politică monetară să fie folosit la timpul potrivit, cu dozajul potrivit
