Schimbarea presedintelui unei banci trebuie sa fie foarte bine motivata de actionar, iar criteriile politice nu sunt un motiv de inlocuire acceptabil pentru Banca Nationala, spune Nicolae Cinteza, directorul Directiei Supraveghere din BNR.
„Noi, ca autoritate de supraveghere, recunoastem dreptul actionarului de a alege cine sa-i conduca banca, dar in conditiile cerintelor de prudentialitate pe care le stabilim noi. Nu se fac numiri pe criterii politice", a spus Cinteza pentru ZF, subliniind ca intr-o perioada de criza nu sunt de dorit actiuni care ar putea sa pericliteze imaginea unei banci.
Aceasta este a doua oara in ultima luna cand oficialii BNR vorbesc public despre schimbarile de conducatori operate in sistemul bancar, un subiect tratat in general cu foarte mare discretie. Reactiile vin dupa ce Guvernul PD-L/PSD instalat la sfarsitul anului trecut a schimbat conducerea Eximbank, iar Mircea Ursache, presedintele AVAS si un influent lider PSD, a aratat ca si conducerea CEC Bank va fi inlocuita in AGA programata pentru sfarsitul acestei luni. Cele doua banci sunt singurele ramase in portofoliul statului.
Din 2007 conducerea CEC este asigurata de Radu Ghetea, care detine si functia de presedinte al Asociatiei Romane a Bancilor. Ursache a sustinut ca Enache Jiru ( fost secretar de stat in Finante in guvernul Nastase), 44 de ani, ar fi cel mai potrivit pentru a prelua conducerea bancii.
De la inceputul anilor 2000 la conducerea CEC s-au succedat cinci conducatori, numiti pe criterii politice. Conducerea Eximbank a fost incredintata luna trecuta lui Ionut Costea, care a detinut inainte functiile de presedinte al Emporiki si Raiffeisen Banca pentru Locuinte. Costea este cumnatul presedintelui Senatului, Mircea Geoana, liderul PSD.
Pentru a putea sa preia efectiv conducerea unei banci, persoana propusa de actionar trebuie sa obtina un aviz din partea BNR. „Orice banca se bazeaza pe trei piloni: actionariat, conducere si prestigiu." Cinteza spune ca a discuta public despre schimbarea managementului induce riscuri de imagine pentru banca respectiva, dar poate face rau si persoanei nominalizate in cazul in care nu ar primi avizul.
„Felul cum se face numirea trebuie sa respecte o procedura. Nu se fac publice nici revocarea - pentru a nu induce riscuri de imagine asupra bancii - si nici numirea - pentru a nu risca o eventuala respingere din partea Bancii Nationale."
De-a lungul timpului au existat mai multe cazuri in care BNR a respins cererile de avizare pentru conducatori de banci ori a cerut actionarilor sa nominalizeze alte persoane. O astfel de situatie a aparut la inceputul anilor 2000, cand guvernatorul BNR, Mugur Isarescu, care detinea la acel moment postul de premier, a facut o propunere pentru conducerea CEC, care a fost respinsa de Directia de Supraveghere.
„Examenul pe care trebuie sa-l treaca la BNR nu e doar o strangere de mana si o eventuala discutie pe marginea viitoarei activitati. Trebuie sa ne convinga ca va fi capabil sa conduca in mod prudent si sanatos banca", spune Cinteza, care supravegheaza sistemul bancar de peste un deceniu.
TITL: „Nu ne impingeti catre mariri de preturi sau chiar evaziune"
Patronii si sefii de companii sustin ca impozitul forfetar nu va aduce nimic bun.
ZF
Intentia Finantelor de a introduce un impozit fortetar aplicat pe veniturile companiilor indiferent daca au profit sau pierdere ar afecta businessurile mari din retail si distributie in sectoare precum bunurile de larg consum, farma sau electrocasnice, fara ca incasarile suplimentare la buget sa fie substantiale, conform unei analize realizate de ZF.
Spre exemplu, zece dintre cele mai mari companii din Romania care au raportat pierderi in 2008 sau 2007 ar trebui sa plateasca catre stat circa 20 mil. euro (potrivit ultimelor rezultate raportate) in cazul aplicarii impozitului de 0,5% din venituri pentru firmele care raporteaza pierderi.
Cele zece companii selectate au o cifra de afaceri cumulata de peste 3,6 mld. euro si angajeaza aproape 22.000 de oameni, procesul de extindere a retelelor de comert alimentar incluse in tabel fiind in derulare, iar investitiile ridicandu-se la zeci de milioane de euro.
„Inteleg efortul Guvernului de a creste veniturile la buget, insa se pot gasi si alte modalitati. Cred ca pentru companiile mari, care au standarde de contabilitate dupa care isi raporteaza veniturile, masura este un pic excesiva", este de parere Dimitris Sophocleous, CFO al A&D Pharma, cel mai mare grup farmaceutic local, cu afaceri de peste 500 mil. euro si o pierdere de 2,3 mil. euro anul trecut.
Sophocleous spune ca un astfel de sistem de impozitare s-a mai aplicat in urma cu 20 de ani in strainatate, insa doar in cazul unor anumite categorii precum doctorii sau alte persoane fizice autorizate care nu aveau reguli clare dupa care isi raportau veniturile.
„In conditii de criza cresterea impozitului nu este o solutie. Producatorii care inregistreaza pierderi si sunt fortati sa plateasca impozit fie vor creste evaziunea fiscala, fie vor creste preturile pentru a putea face profit, iar cei afectati vor fi consumatorii", a declarat reprezentantul unui jucator din industria de electrocasnice. Sebastian Vladescu, fost ministru liberal al finantelor, afirma ca introducerea impozitului forfetar sau nedeductibilitatea TVA la contractele de leasing auto reprezinta „idei nascute la disperare, rupte de economie".
„Sunt genul de idei tipice cu care vin oamenii din Finante atunci cand sunt presati sa dea solutii de crestere a veniturilor, iar ei dau exact ce li se cere, fara o gandire economica in perspectiva", spune Vladescu.
El sustine ca ideile vehiculate pentru modificarea Codului fiscal sunt paliative care pe langa ca nu ar aduce venituri substantiale bugetului, „sunt lipsite de logica economica" si nu ar face decat sa accentueze trendurile negative.
„Impozitul forfetar inseamna practic renuntarea la ideea de cota unica. Din ce in ce mai multe companii intra pe pierdere pentru ca li se restrang pietele foarte tare, nu pentru ca din contribuabili buni acum un an au devenit brusc rai. In loc sa se uite la cauze, Ministerul Finantelor ii impinge pe toti in zona economiei negre, recunoscand ca nu este in stare sa se duca si sa se uite ce se intampla la firmele care s-au inregistrat sistematic ca neprofitabile. Nu se poate extinde la toata economia o masura care vizeaza de fapt niste cazuri speciale, mai ales din zona restaurantelor si barurilor."
Proiectul este contestat chiar in interiorul Guvernului. „Cred ca impozitul forfetar este bun pentru ca se aplica cu succes si in alte state din UE, insa nu este o masura oportuna in situatia actuala de criza. Nu putem sa ii impozitam pe cei care o duc greu. Proiectul ar trebui sa fie suspendat pe aceasta perioada sa vedem cum se misca economia si din 2010 sa intre in discutie", spune Constantin Nita (PSD), ministrul pentru IMM.
n Ministrul pentru IMM: Impozitul forfetar este bun, dar nu acum Pagina 3
n Vladescu: Investitiile in infrastructura ca masura anticriza sunt o iluzie. Pagina 3
Mircea Geoana, presedintele PSD: Impozitul forfetar poate va produce efectele bugetare estimate, dar in mod cert va avea ca o consecinta incetinirea activitatii economice si riscul de a avea somaj.
Sebastian Vladescu, fost ministru liberal al finantelor: Sunt idei nascute la disperare din cauza ca scad veniturile la buget, idei rupte de economie, dar care nu constituie decat paliative ca resurse suplimentare.
Emil Boc, premierul Romaniei: Introducerea impozitului forfetar are ca scop combaterea
evaziunii fiscale si nu impunerea unei fiscalitati ridicate.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
