Conducerea Băncii Naţionale a României s-a întâlnit astăzi în şedinţa de politică monetară şi a decis menţinerea ratei dobânzii de referinţă la 1,25%, una dintre concluziile discuţiilor fiind că evoluţia pandemiei şi a măsurilor restrictive asociate continuă să genereze incertitudini şi riscuri considerabile la adresa perspectivei inflaţiei, cel puţin pe termen scurt, date fiind încetinirea puternică a ritmului vaccinării pe plan intern şi tendinţa de răspândire în unele ţări europene a variantei mai contagioase de coronavirus (Delta).
Astfel, cele mai recente evaluări relevă perspectiva creşterii ratei anuale a inflaţiei pe orizontul scurt de timp la valori mai înalte decât cele evidenţiate în cea mai recentă prognoză pe termen mediu publicată de BNR în Raportul asupra inflaţiei din mai 2021, sub impactul tranzitoriu mai puternic al factorilor pe partea ofertei. Determinante sunt majorările mai ample ale preţurilor produselor energetice, în principal ale gazelor naturale şi energiei electrice.
BNR a revizuit în luna mai în creştere prognoza privind rata anuală de la sfârşitul lui 2021 cu 0,7 puncte procentuale, la 4,1%.
Potrivit concluziilor şedinţei de astăzi, alte surse de incertitudini şi riscuri rămân, de asemenea, conduita politicii fiscale şi absorbţia fondurilor europene.
În ceea ce priveşte piaţa muncii, Banca Naţională consideră că evoluţiile recente sunt mai favorabile decât cele anticipate, inclusiv la nivelul intenţiilor de angajare, dar persistă incertitudini legate de perspectiva situaţiei epidemiologice şi de implicaţiile sistării programelor de sprijin guvernamental.
În acelaşi timp, riscuri suplimentare vin din tendinţele sincronizate de creştere a cotaţiilor multor materii prime, de natură să accelereze inflaţia pe plan mondial.
În şedinţa de astăzi, BNR a decis menţinerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 1,25%, cel mai mic din istorie, şi a ratei dobânzii pentru facilitatea de depozit la 0,75% pe an. De asemenea, rata dobânzii aferente facilităţii de creditare (Lombard) este rămâne la 1,75%.
Consiliul de Administraţie al BNR a decis păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei şi în valută ale instituţiilor de credit.
Deciziile au la baza evoluţia indicatorilor macroeconomici din ultimele luni.
Astfel, BNR aminteşte că rata anuală a inflaţiei a crescut în aprilie 2021 la 3,24%, de la 3,05% în martie, iar în luna mai a urcat la 3,75%, uşor peste nivelul prognozat şi deasupra limitei de sus a intervalului ţintei.
Creşterea a fost determinată în mare parte de scumpirea combustibililor, pe fondul măririi cotaţiei petrolului.
Rata medie anuală a inflaţiei IPC în luna aprilie a rămas la nivelul lunii decembrie 2020, respectiv la 2,6%, şi a crescut la 2,8% în luna mai. Rata media anuală calculată pe baza indicelui armonizat al preţurilor de consum a crescut la 2,2% în luna aprilie şi la 2,3% în luna mai, de la 2,1% în luna martie.
În acelaşi timp, activitatea economică a continuat să se redreseze în trimestrul I 2021 într-un ritm considerabil mai alert decât cel anticipat, deşi încetinit în raport cu intervalul precedent, aceasta recuperând aproape în totalitate pierderea suferită în trimestrul II 2020.
Astfel, economia şi-a redus declinul în termeni anuali la doar ‑0,2%, de la -1,4 % în trimestrul IV 2020, în condiţiile creşterii ei în termeni trimestriali cu 2,8%. Evoluţia face probabilă redeschiderea deviaţiei pozitive a PIB în trimestrul I 2021, în devans cu două trimestre faţă de cea mai recentă prognoză pe termen mediu.
Faţă de perioada similară a anului trecut, redresarea ecnomiei a fost susţinută în special de cererea internă. Determinantul major l-a constituit de această dată consumul privat, care s-a redinamizat considerabil, în principal pe seama revigorării puternice a cumpărărilor de mărfuri şi servicii, dar şi cu aportul altor subcomponente.
La rândul ei, formarea brută de capital fix, adică investiţiile, şi-a mărit contribuţia pozitivă la dinamica anuală a PIB, aceasta devenind astfel majoritară, în condiţiile accelerării semnificative a creşterii sale, pe fondul saltului amplu al variaţiei investiţiilor nete în utilaje (inclusiv mijloace de transport), ce a devansat, ca impact, pierderea consistentă de ritm consemnată de construcţiile noi.
În schimb, exportul net şi-a mărit substanţial aportul negativ, ca urmare a creşterii mai pronunţate a dinamicii importurilor faţă de cea evidenţiată în cazul exporturilor de bunuri şi servicii, având drept consecinţă şi accentuarea adâncirii deficitului balanţei comerciale în raport cu perioada similară a anului trecut.
Pe acest fond, dar şi ca urmare a înrăutăţirii considerabile a balanţei veniturilor primare şi a celei a veniturilor secundare – pe seama fluxurilor profiturilor reinvestite şi, într-o mică măsură, a intrărilor nete de fonduri europene –, deficitul de cont curent a cunoscut cea mai amplă creştere în termeni anuali din ultimele 14 trimestre.
Potrivit celor mai recente evoluţii ale indicatorilor cu frecvenţă ridicată, economia a continuat să crească în trimestrul II 2021, într-un ritm trimestrial în decelerare, implicând, însă – în contextul efectului de bază asociat contracţiei severe din perioada similară a anului trecut –, majorarea la un nivel considerabil, de două cifre, a dinamicii anuale a PIB.
Relevante sunt creşterile deosebit de ample consemnate în aprilie, faţă de aceeaşi lună a anului trecut, de vânzările cu amănuntul, inclusiv cele auto-moto, dar mai cu seamă de serviciile prestate populaţiei.
Totodată, producţia industrială s-a mărit considerabil în termeni anuali în luna aprilie, ajungând să depăşească cu 3 % nivelul pre-pandemie şi cu 3,9% în cazul industriei prelucrătoare; o creştere chiar mai amplă au cunoscut comenzile noi în industria prelucrătoare, iar volumul lucrărilor de construcţii şi-a reaccelerat substanţial ascensiunea în termeni anuali.
În acelaşi timp, deficitul comercial şi-a temperat uşor creşterea faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, în condiţiile în care majorarea consistentă a exporturilor a devansat-o pe cea a importurilor de bunuri şi servicii.
Deficitul de cont curent şi‑a comprimat însă mult mai puternic dinamica anuală, inclusiv cu aportul balanţei veniturilor primare şi a celei a veniturilor secundare, rămânând totuşi superioară valorilor ei medii din 2019 şi 2020.
Pe piaţa financiară, cotaţiile relevante ale segmentului monetar interbancar au consemnat noi scăderi uşoare în lunile mai şi iunie, iar randamentele titlurilor de stat au continuat să descrească lent pe scadenţele scurte, în timp ce în cazul maturităţilor mai lungi au cunoscut ajustări ascendente moderate.
Ratele dobânzilor la principalele categorii de credite noi ale clienţilor nebancari şi-au prelungit ori şi-au accentuat trendul descendent în intervalul aprilie-mai 2021, coborând astfel la valori foarte joase din perspectivă istorică. Totodată, după creşterea uşoară din prima parte a lunii aprilie, cursul de schimb leu/euro a tins să se stabilizeze pe noul palier, inclusiv pe fondul diferenţialului ratelor dobânzilor.
Dinamica anuală a creditului acordat sectorului privat şi-a accelerat considerabil creşterea în primele două luni ale trimestrului II 2021, urcând în luna mai până la 10,1% şi mărindu-şi media pe ansamblul intervalului la 9,2% , de la 5,7 % în trimestrul I.
Dinamica anuală a componentei în lei s-a mărit astfel la 14,5 % în intervalul aprilie-mai, de la 10% în trimestrul I, iar ponderea acesteia în total a urcat în luna mai la 70,6% (recordul perioadei post-ianuarie 1996).
