Bănci și Asigurări

BNR: Economia şi-a revenit mai repede decât erau prognozele; inflaţia creşte mai mult decât estimările; dezechilibrul extern poate duce la creşterea peste noapte a cursului valutar leu/euro; politica fiscală aduce o serie de incertitudini şi riscuri şi continuă să fie mari probleme legate de absorbţia banilor din PNRR

Banca Naţională a publicat, luni 19 iulie 2021, minuta şedinţei de politică monetară a Consiliului de Adminsitraţie al BNR care a avut loc miercuri 7 iulie.

La aceeaşi şedinţă a menţinut dobânda de politică monetară la 1,25% şi nu a operat nici o altă modificare la nivelul celorlalte dobânzi – facilitatea de depozit şi facilitatea de creditare - Lombard

BNR spune că economia şi-a revenit mai repede decât aşteptările, inflaţia va creşte mai pronunţat decât s-a anticipat anterior, dezechilibrul extern – creşterea deficitului de cont curent poate aduce presiuni suplimentare pe cursul valutar leu/euro.

Consiliul de Administraţie vorbeşte despre mai multe incertitudini şi riscuri legate de politica fiscală – Nu se ştie cum se va reduce deficitul bugetar, gradul de absorbţie al fondurilor europene prin PNRR, dar şi prin noul cadru financiar 2021-2027, având în vedere capacitatea instituţională căzută a României.

 

Mai jos puteţi citi integral minuta şedinţei de politică monetară a Consiliului de Administraţie al BNR:

 

„Membri ai Consiliului de administraţie al Băncii Naţionale a României prezenţi la şedinţă: Mugur Isărescu, preşedinte al Consiliului de administraţie şi guvernator al Băncii Naţionale a României; Florin Georgescu, vicepreşedinte al Consiliului de administraţie şi prim-viceguvernator al Băncii Naţionale a României; Leonardo Badea, membru al Consiliului de administraţie şi viceguvernator al Băncii Naţionale a României; Eugen Nicolăescu, membru al Consiliului de administraţie şi viceguvernator al Băncii Naţionale a României; Csaba Bálint, membru al Consiliului de administraţie; Gheorghe Gherghina, membru al Consiliului de administraţie; Cristian Popa, membru al Consiliului de administraţie; Dan-Radu Ruşanu, membru al Consiliului de administraţie; Virgiliu-Jorj Stoenescu, membru al Consiliului de administraţie.

În cadrul şedinţei, Consiliul de administraţie a discutat şi adoptat decizia de politică monetară, pe baza datelor şi analizelor privind evoluţiile macroeconomice, financiare şi monetare curente şi de perspectivă prezentate de direcţiile de specialitate şi a altor informaţii interne şi externe disponibile.

În referirile la evoluţia recentă a dinamicii preţurilor de consum, membrii Consiliului au arătat că rata anuală a inflaţiei a crescut la 3,24 la sută în aprilie 2021, de la 3,05 la sută în martie, şi la 3,75 la sută în luna mai, urcând astfel deasupra intervalului ţintei ceva mai devreme decât s-a anticipat. S-a observat că ascensiunea a fost determinată aproape integral de componente exogene ale IPC, mai cu seamă de scumpirea combustibililor, pe fondul măririi cotaţiei petrolului, şi că influenţe adiţionale modeste au provenit din majorarea preţului produselor din tutun şi din creşterea relativ mai pronunţată a preţurilor LFO.

Totodată, s-a remarcat că rata anuală a inflaţiei CORE2 ajustat s-a mărit în aprilie la 2,9 la sută, de la 2,8 la sută în martie, iar în luna mai a rămas constantă – infirmând previziunile de prelungire a scăderii ei lente -, în condiţiile în care efectele de bază dezinflaţioniste de la nivelul subcomponentei alimentelor procesate au fost devansate de influenţe de sens opus venite de pe segmentul serviciilor, şi într-o foarte mică măsură din evoluţia preţurilor unor mărfuri alimentare şi nealimentare. S-a convenit că acestea pot fi atribuite, în ansamblul lor, uşoarei accentuări a deprecierii anuale a leului faţă de euro, precum şi efectelor temporare ale creşterii cererii de consum odată cu relaxarea unor restricţii de mobilitate, suprapuse celor decurgând din perturbări pe partea ofertei şi din costuri asociate scumpirii materiilor prime şi măsurilor de prevenire a răspândirii infecţiei cu coronavirus.

Au fost evocate în acest context economiile forţate sau precauţionare realizate de populaţie în perioada distanţării sociale, precum şi creşterea robustă a venitului disponibil real din ultimele luni, alături de tendinţa ascendentă a dinamicii preţurilor de producţie din industrie pentru piaţa internă pe segmentul bunurilor de consum. Au fost semnalate, de asemenea, anticipaţiile inflaţioniste pe termen scurt care au crescut semnificativ în ultimele luni, în timp ce în cazul termenului mai lung, acestea au rămas cvasi-stabile.

În discuţiile privind poziţia ciclică a economiei, membrii Consiliului au arătat că activitatea economică a continuat să se redreseze în trimestrul I 2021 într-un ritm considerabil mai alert decât cel anticipat, deşi încetinit în raport cu intervalul precedent, aceasta reducându-şi declinul în termeni anuali la doar -0,2 la sută, de la -1,4 la sută în trimestrul IV 2020, în condiţiile unui avans trimestrial de 2,8 la sută. O asemenea redresare implică recuperarea aproape integrală în acest interval a contracţiei economice din trimestrul II 2020, precum şi redeschiderea gap-ului pozitiv al PIB, în devans cu două trimestre faţă de cea mai recentă prognoză pe termen mediu, au subliniat membrii Consiliului.

Totodată, din perspectiva variaţiilor anuale, redresarea a continuat să fie antrenată de cererea internă, iar consumul gospodăriilor populaţiei a redevenit determinantul major, în principal ca urmare a revigorării puternice a cumpărărilor de mărfuri, dar mai ales a celor de servicii, în contextul relaxării unor restricţii de mobilitate. Şi formarea brută de capital fix şi-a mărit uşor contribuţia pozitivă la dinamica anuală a PIB, aceasta ajungând astfel să fie majoritară, pe fondul saltului amplu înregistrat de variaţia investiţiilor nete în utilaje, ce a devansat ca impact pierderea consistentă de ritm a construcţiilor noi. În schimb, exportul net şi-a mărit substanţial aportul negativ, în condiţiile creşterii ceva mai pronunţate a dinamicii importurilor în raport cu cea a exporturilor de bunuri şi servicii, având drept consecinţă şi accentuarea adâncirii deficitului balanţei comerciale faţă de perioada similară a anului trecut. O înrăutăţire considerabilă au cunoscut şi balanţa veniturilor primare, precum şi cea a veniturilor secundare, pe seama fluxurilor de profituri reinvestite şi, în mai mică măsură, a intrărilor nete de fonduri UE. În aceste condiţii, deficitul de cont curent a cunoscut cea mai pronunţată creştere anuală din ultimele 14 trimestre, evoluţie considerată deosebit de preocupantă de către membrii Consiliului, chiar dacă ea poate fi atribuită parţial unor factori conjuncturali – importuri asociate crizei sanitare şi exporturi de produse agricole afectate de seceta din 2020 –, iar gradul de acoperire a deficitului cu fluxuri de capital autonom s-a mărit, ca urmare a creşterii foarte ample a volumului investiţiilor străine directe nete.

Referitor la piaţa muncii, membrii Consiliului au remarcat ameliorarea parametrilor acesteia începând cu luna martie 2021, inclusiv în raport cu aşteptările, în contextul continuării redresării activităţii în numeroase sectoare ale economiei şi al progresului vaccinării, precum şi cu sprijinul măsurilor guvernamentale vizând păstrarea locurilor de muncă. Astfel, efectivul salariaţilor din economie şi-a reluat tendinţa de creştere, iar dinamica sa anuală a revenit în aprilie în teritoriul pozitiv, inclusiv pe fondul unui efect de bază, în timp ce rata şomajului BIM a reintrat pe o traiectorie descrescătoare, coborând în mai la 5,5 la sută de la 5,9 la sută în ianuarie-februarie 2021. Totodată, datele şi informaţiile disponibile sugerează creşterea ratei locurilor de muncă vacante în trimestrul II – în condiţiile ridicării etapizate a mai multor restricţii de mobilitate –, şi chiar dificultăţi în atragerea de personal calificat în unele industrii înalt specializate, efectivul total al salariaţilor rămânând totuşi sub nivelul pre-pandemie.

În perspectivă apropiată, este de aşteptat ca gradul de relaxare a pieţei muncii să continue să scadă, au convenit membrii Consiliului, date fiind intenţiile solide de angajare pentru trimestrul III relevate de sondaje de specialitate, de natură să reducă şi riscurile decurgând din încetarea la finele lunii iunie a unor măsuri guvernamentale destinate reţinerii forţei de muncă. Pe orizontul ceva mai îndepărtat de timp, persistă însă incertitudini legate de situaţia epidemiologică – în condiţiile răspândirii la nivel european a variantei mai contagioase a coronavirusului şi ale încetinirii vaccinării pe plan intern –, dar şi de capacitatea unor afaceri de a rămâne viabile ulterior sistării programelor de sprijin, ori în contextul scumpirii substanţiale a unor materii prime. Relevante au fost considerate, de asemenea, extinderea automatizării şi digitalizării pe plan intern, alături de tendinţa de creştere a apelului angajatorilor la lucrători din străinătate, precum şi eventuale acţiuni viitoare vizând eficientizarea cheltuielilor publice, ce pot afecta evoluţiile de pe această piaţă, suplimentar plafonării salariilor din sectorul bugetar.

În ceea ce priveşte condiţiile financiare, membrii Consiliului au arătat că principalele cotaţii ale pieţei monetare interbancare au continuat să scadă uşor în perioada mai-iunie, corectându-şi astfel integral creşterile înregistrate la mijlocul trimestrului precedent. Şi randamentele titlurilor de stat şi-au prelungit parcursul lent descrescător pe scadenţe scurte, în timp ce în cazul maturităţilor mai lungi au cunoscut ajustări ascendente moderate, corelate parţial cu evoluţiile prevalente pe plan european. Totodată, ratele dobânzilor la principalele categorii de credite noi ale clienţilor nebancari şi-au continuat ori accentuat trendul descendent în intervalul aprilie-mai 2021, inclusiv pe fondul noii scăderi consemnate de IRCC. Trendul descendent al acestui indice s-a accentuat considerabil la începutul actualului trimestru, dar va încetini sensibil în ultimele trei luni ale acestui an şi se va stopa probabil ulterior, au semnalat unii membri ai Consiliului.

În acelaşi timp, după creşterea uşoară din prima parte a lunii aprilie, cursul de schimb leu/euro a tins să se stabilizeze pe noul palier, susţinut de diferenţialul ratelor dobânzilor, care s-a restrâns totuşi uşor faţă de unele pieţe din regiune, dată fiind iniţierea recentă de către două bănci centrale a ciclului de creştere a ratelor dobânzilor reprezentative. Unii membri ai Consiliului au atras însă atenţia asupra riscurilor la adresa evoluţiei ratei de schimb a leului induse de dezechilibrul extern precum şi de alte fundamente economice interne, mai ales în ipoteza unei schimbări bruşte a sentimentului pe piaţa internaţională.

S-a remarcat că dinamica anuală a creditului acordat sectorului privat şi-a accelerat considerabil creşterea în primele două luni ale trimestrului II 2021, mărindu-şi media pe ansamblul intervalului la 9,2 la sută, de la 5,7 la sută în trimestrul I. Evoluţia reflectă atât un efect de bază, cât şi activitatea intensă de creditare de pe ambele segmente majore – societăţi financiare şi populaţie –, susţinută doar în mică măsură de programe guvernamentale, dar ceva mai evident decât în precedentele două luni. S-a sesizat că în cazul populaţiei, fluxurile de credite în lei pentru locuinţe şi cele similare pentru consum s-au situat în acest interval în apropierea maximelor istorice. Pe acest fond, ponderea în total a componentei în lei a urcat în mai la 70,6 la sută – recordul perioadei post-ianuarie 1996.

În ceea ce priveşte evoluţiile viitoare, membrii Consiliului au arătat că, potrivit celor mai recente informaţii şi analize, rata anuală a inflaţiei va creşte probabil mai pronunţat pe orizontul apropiat de timp decât s-a anticipat anterior, în condiţiile în care prognoza pe termen mediu publicată în Raportul asupra inflaţiei din mai 2021 indica un vârf de 4,1 la sută în septembrie-decembrie 2021 şi valori de circa 3 la sută pe parcursul anului 2022.

S-a observat că şi această nouă creştere mai accentuată a ratei anuale a inflaţiei are un caracter preponderent temporar, similar ascensiunii sale din semestrul I, ea fiind atribuibilă, aproape integral, acţiunii factorilor pe partea ofertei, de natură să genereze efecte de bază dezinflaţioniste considerabile pe parcursul anului următor. Determinante sunt majorările mai ample anticipate a fi consemnate de preţurile gazelor naturale şi ale energiei electrice în luna iulie 2021, cărora li se alătură scumpirea mai consistentă a combustibililor, în corelaţie cu ascensiunea cotaţiei petrolului. Efecte inflaţioniste ceva mai intense decât cele previzionate anterior sunt probabile şi în cazul segmentului LFO, inclusiv în contextul tendinţei de refacere a cererii venite din partea unor sectoare, pe fondul relaxării măsurilor restrictive.

Impactul inflaţionist al factorilor pe partea ofertei ar putea fi însă mai intens şi mai de durată, implicit de natură a afecta anticipaţiile inflaţioniste pe termen mediu, au atenţionat unii membri ai Consiliului, evocând posibile scumpiri mai mari ale preţurilor energiei, precum şi creşterile sincronizate ale cotaţiilor multor materii prime, alături de blocajele în lanţurile de producţie şi aprovizionare, ce alimentează inflaţia pe plan mondial. A fost semnalată şi posibila creştere a gradului de transferare în preţuri a costurilor crescute, inclusiv în contextul unor pierderi suferite anterior de firmele din anumite sectoare, precum şi pe fondul cererii reprimate ce se manifestă pe măsura ridicării restricţiilor.

O creştere mai amplă a ratei inflaţiei ar fi însă de natură să erodeze mai puternic venitul disponibil real al populaţiei, implicit să exercite efecte adverse mai mari asupra cererii de consum şi a celei agregate pe un orizont considerabil de timp, au subliniat mai mulţi membri ai Consiliului. Totodată, s-a arătat că există premise favorabile pentru producţii peste aşteptări în cazul unor culturi agricole în acest an, iar cotaţiile internaţionale ale unor materii prime agro-alimentare au cunoscut recent corecţii descendente, cel puţin parţiale, ce vor fi probabil resimţite la nivelul IPC. S-a concluzionat că, deşi cresc ca relevanţă în acest context, riscurile la adresa anticipaţiilor inflaţioniste pe termen mediu rămân în perspectivă imediată relativ scăzute, dar reclamă monitorizarea atentă a tuturor evoluţiilor.

Presiunile inflaţioniste ale factorilor fundamentali se vor evidenţia, însă, ceva mai devreme decât s-a anticipat în prognoza din luna mai, au convenit membrii Consiliului, dată fiind probabila reinversare în devans cu două trimestre a poziţiei ciclice a economiei. Totodată, activitatea economică este aşteptată să-şi continue creşterea în trimestrele II şi III, în ritmuri trimestriale ceva mai alerte decât s-a anticipat în luna mai, deşi în decelerare graduală faţă de primul trimestru, perspectivă ce face probabilă mărirea gap-ului pozitiv al PIB la mijlocul semestrului II 2021 la o valoare vizibil superioară celei indicate de prognoza pe termen mediu din luna mai.

În contextul amplului efect de bază asociat contracţiei economice din perioada similară a anului trecut, o asemenea creştere trimestrială implică majorarea considerabilă, la un nivel de două cifre, a dinamicii anuale a PIB în trimestrul II, urmată de scăderea ei moderată în intervalul următor, au remarcat membrii Consiliului. În acelaşi timp, s-a observat că, potrivit evoluţiilor recente ale indicatorilor relevanţi, ambele componente majore ale cererii interne – consumul privat şi formarea brută de capital fix – contribuie probabil decisiv la creşterea abruptă a variaţiei anuale a PIB în trimestrul II, dar că un aport modest este posibil şi din partea exportului net, în condiţiile în care, majorarea consistentă a exporturilor din luna aprilie a devansat-o pe cea a importurilor de bunuri şi servicii. Pe acest fond, deficitul comercial şi-a temperat uşor creşterea faţă de aceeaşi lună a anului trecut, în timp ce dinamica anuală a deficitului de cont curent s-a comprimat puternic, inclusiv cu aportul balanţelor veniturilor, rămânând totuşi superioară valorilor medii din 2019 şi 2020.

Evoluţia pandemiei şi a măsurilor restrictive asociate continuă însă să genereze, cel puţin în perspectivă apropiată, mari incertitudini şi riscuri la adresa previziunilor macroeconomice pe termen mediu, au convenit membrii Consiliului, date fiind încetinirea puternică a ritmului vaccinării pe plan intern şi tendinţa de creştere a ratei de infectare în unele ţări europene, pe fondul răspândirii rapide a variantei mai contagioase, Delta, a coronavirusului.

O sursă de incertitudini şi riscuri rămâne şi conduita politicii fiscale, date fiind necunoscutele privind amploarea, viteza şi instrumentele consolidării bugetare prezumate a se realiza gradual pe termen mediu – proces esenţial pentru necesara corecţie a dezechilibrului extern şi cu implicaţii favorabile asupra primei de risc suveran şi a costurilor de finanţare, au subliniat mai mulţi membri ai Consiliului. S-a arătat că incertitudinile sunt alimentate de constrângerile venite din volumul ridicat al cheltuielilor permanente şi din scumpirea recentă a unor materii prime, precum şi de impactul pozitiv exercitat asupra dinamicii veniturilor bugetare de o multitudine de factori, inclusiv de creşterea PIB nominal mult peste ipoteza din construcţia bugetară, care explică, de altfel, în bună măsură rezultatul execuţiei bugetare din primele cinci luni ale anului. În acelaşi timp, însă, recomandările emise recent de instituţiile europene în contextul procedurii de deficit excesiv prevăd o anumită dinamică a consolidării bugetare în intervalul 2021-2024, au observat unii membri ai Consiliului, precum şi un anumit tratament al veniturilor neanticipate, solicitând, de asemenea, implementarea de măsuri corective suplimentare. În aceste condiţii, coordonatele apropiatei rectificări bugetare şi, mai ales, strategia de consolidare bugetară prezumată a fi elaborată până în toamnă şi prezentată la CE sunt deosebit de importante din perspectiva caracteristicilor pe termen scurt şi mediu ale politicii fiscale, au considerat membrii Consiliului.

Incertitudini mari continuă să fie asociate gradului de absorbţie a fondurilor europene alocate României prin Mecanismul de Redresare şi Rezilienţă, precum şi a celor aferente noului Cadru financiar multianual 2021-2027, au susţinut mai mulţi membri ai Consiliului, evocând amânarea finalizării şi, implicit, a aprobării de către CE a Planului naţional de redresare şi rezilienţă, precum şi capacitatea instituţională şi istoricul realizărilor în domeniu ale României.

În aprecierea unanimă a membrilor Consiliului, contextul analizat justifică menţinerea neschimbată a ratei dobânzii de politică monetară şi a ratelor dobânzilor la facilităţile permanente ale BNR. O asemenea calibrare a conduitei politicii monetare vizează menţinerea stabilităţii preţurilor pe termen mediu corespunzător ţintei staţionare de inflaţie de 2,5 la sută ±1 punct procentual, într-o manieră care să contribuie la realizarea unei creşteri economice sustenabile în contextul procesului de consolidare fiscală, şi în condiţii de protejare a stabilităţii financiare. S-a considerat, totodată, a fi necesară monitorizarea atentă a evoluţiilor mediului intern şi internaţional, care să permită adecvarea instrumentelor de care dispune BNR în vederea îndeplinirii obiectivului fundamental privind stabilitatea preţurilor pe termen mediu.

În aceste condiţii, Consiliul de administraţie al BNR a decis în unanimitate menţinerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 1,25 la sută; totodată, a hotărât menţinerea la 0,75 la sută a ratei dobânzii pentru facilitatea de depozit şi la 1,75 la sută a ratei dobânzii aferente facilităţii de creditare (Lombard). În acelaşi timp, Consiliul de administraţie al BNR a decis în unanimitate păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei şi în valută ale instituţiilor de credit.”

 
 
AFACERI DE LA ZERO
Linkuri utile

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.zf.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.