BNR a prezentat vineri ce s-a discutat în Consiliul de Administraţie din 30 septembrie, în urma deciziei de a publica minutele discuţiilor, cu scopul cunoaşterii de către public a raţiunilor şi datelor economice luate în considerare la fundamentarea deciziilor de politică monetară.
Membrii Consiliului de Administraţie (CA) al BNR au remarcat „ajustarea ascendentă a ritmului creşterii economice anticipat“ pentru trimestrul III (T3), adică saltul economiei peste aşteptări, după avansul de 6% din T2, principala contribuţie la ascensiunea PIB continuând să fie adusă de consum, în timp ce „aportul investiţiilor este modest, iar contribuţia exportului net este negativă“.
O mare parte a membrilor Consiliului de Administraţie al BNR au invocat „nevoia urmăririi atente a evoluţiilor creşterii economice din perspectiva potenţialelor riscuri de supraîncălzire a economiei“, evidenţiindu-se, totuşi, că astfel de semne „nu se văd deocamdată“.
Având în vedere evoluţia anticipată a economiei şi inflaţiei, banca centrală a decis în penultima şedinţă de politică monetară din acest an să menţină rata dobânzii-cheie la minimul istoric de 1,75% pe an, concomitent cu păstrarea la 8% a ratei rezervelor minime obligatorii RMO la lei. În schimb, BNR a decis, spre surprinderea analiştilor, să relaxeze politica monetară pe palierul ratei rezervelor minime obligatorii la valută, BNR dând băncilor înapoi 500 mil. euro.
Minuta prezentată vineri seamănă cu comunicatele transmise după şedinţele de politică monetară, dar este mai detaliată. Practic, minuta este un rezumat extins al discuţiilor boardului, fără a se menţiona care au fost poziţiile şi declaraţiile individuale ale membrilor Consiliului.
În ceea ce priveşte evoluţia recentă a economiei, membrii Consiliului au evidenţiat „ritmul peste aşteptări“ atins de creşterea economică în trimestrul II, de 6% în termeni anuali, ceea ce indică o creştere mai amplă a excedentului de cerere agregată, inclusiv în perspectivă apropiată. „S-a subliniat, de asemenea, faptul că determinantul major al accelerării creşterii economice a continuat să-l constituie cererea de consum, stimulată de majorarea veniturilor populaţiei, de măsurile fiscale implementate şi de condiţiile financiare favorabile“. O evoluţie pozitivă s-a considerat a fi creşterea aportului investiţiilor la dinamica PIB, îndeosebi din sectorul privat.
Pentru trimestrul III din perspectiva comportamentului indicatorilor cu frecvenţă ridicată este de aşteptat ca principala contribuţie la creşterea economică să continue să fie adusă de cererea de consum, secondată de un aport modest al investiţiilor, în timp ce contribuţia exportului net se anticipează a rămâne negativă, potrivit BNR.
În ceea ce priveşte condiţiile monetare, membrii CA-ului BNR susţin că şi-au păstrat caracterul stimulativ în trimestrul al treilea, în condiţiile în care atât ratele dobânzilor pieţei monetare interbancare, cât şi cursul de schimb al leului au tins să coboare şi să se menţină ulterior la valori uşor inferioare celor din intervalul precedent.
Conducerea băncii centrale remarcă faptul că în primele luni ale trimestrului al treilea creditul acordat sectorului privat a continuat să crească în termeni anuali reali, dar într un ritm mai lent decât în intervalul anterior. BNR pune încetinirea creditării pe seama operaţiunilor de curăţare a bilanţurilor băncilor comerciale prin externalizarea creditelor neperformante şi efectul statistic al creşterii ratei anuale a inflaţiei.
Creditarea a dat semne de oboseală în lunile de vară, înregistrând trei luni consecutive de scădere, după apariţia legii privind darea în plată a imobilelor. În termeni anuali, avansul creditării a frânat la 0,7%. Este prima dată de la începutul acestui an când creditul privat înregistrează un avans anual de sub 1%. Spre comparaţie, în primele luni din acest an creditarea creştea an la an cu circa 3%.
Menţinerea creditării totale în teritoriul pozitiv a fost susţinută de ascensiunea împrumuturilor în lei, creditele în valută continuându-şi declinul. Creşterea la 55,9% a ponderii în total a creditului în lei, în luna august, de natură să certifice îmbunătăţirea transmisiei politicii monetare şi să contribuie la atenuarea riscurilor la adresa stabilităţii financiare şi la creşterea robusteţii economiei, potrivit BNR.
Impactul înăspririi în trimestrul al doilea a standardelor de creditare pe segmentul creditelor pentru locuinţe pare a fi deocamdată modest din perspectiva fluxului de credite noi, în opinia tuturor membrilor board-ului băncii centrale, care susţin că datele disponibile până în prezent sunt însă insuficiente pentru o evaluare cuprinzătoare.
Băncile au reacţionat la legea privind darea în plată prin majorarea avansurilor minime la creditele ipotecare standard în lei până la 30-35%, însă revolta nu a durat prea mult, şi unele bănci au redus avansurile, în condiţiile în care standardele ridicate de creditare nu au făcut altceva decât să trimită vânzările noi în cădere liberă şi implicit şi veniturile bancherilor de pe acest segment. Legea privind darea în plată, intrată în vigoare la jumătatea lunii mai, permite persoanelor care au luat un credit pentru a-şi achiziţiona o locuinţă să o dea băncii, în cazul în care nu îşi mai pot plăti ratele, scăpând astfel de datorie. Darea în plată se aplică doar creditelor în lei şi valută care nu depăşesc echivalentul a 250.000 de euro.
Ce a remarcat Consiliul de Administraţie al BNR:
(+) Evoluţii pozitive:
- Intensificarea activităţii economice a fost însoţită de avansul alert al efectivului salariaţilor din economie şi de scăderea ratei şomajului BIM până la minimul perioadei postcriză;
- Semnificativa ameliorare a productivităţii muncii în trimestrul II, de natură să compenseze integral sporul de ritm al câştigurilor salariale din industrie;
- Ritmul peste aşteptări atins de creşterea economică în trimestrul II, de 6% în termeni anuali.
- O evoluţie pozitivă s-a considerat a fi creşterea aportului formării brute de capital fix (investiţiilor) la dinamica PIB, pe seama investiţiilor din sectorul privat;
- Ajustarea ascendentă a ritmului creşterii economice anticipat pentru trimestrul III, pe fondul recentelor evoluţii economice şi financiare interne şi externe;
- Creşterea intrărilor de fonduri europene, precum şi evoluţia încurajatoare a investiţiilor străine directe au contribuit la temperarea adâncirii deficitului extern în iulie;
- Condiţiile monetare reale şi-au păstrat caracterul stimulativ în trimestrul III, în condiţiile în care atât ratele dobânzilor pieţei monetare interbancare, cât şi cursul de schimb al leului au tins să coboare şi să se menţină ulterior la valori uşor inferioare celor din intervalul precedent;
- Creşterea la 55,9% a ponderii în total a creditului în lei, în luna august, de natură să certifice îmbunătăţirea transmisiei politicii monetare şi să contribuie la atenuarea riscurilor la adresa stabilităţii financiare şi la creşterea robusteţei economiei.
(-) Evoluţii negative:
- Persistenţa incertitudinii privind magnitudinea efectelor decurgând din legea privind darea în plată şi din alte iniţiative legislative ce vizează sectorul bancar;
- Exportul net şi-a sporit contribuţia negativă la PIB;
- Dinamica deficitului de cont curent, acesta consemnând aproape o dublare în trimestrul II, deşi rămâne în parametrii sustenabilităţii;
- Incertitudini asociate evoluţiei viitoare a inflaţiei ce decurg din riscurile în dublu sens la adresa cursului de schimb al leului, induse de mediul extern şi de cel intern; presiuni dezinflaţioniste semnificative în economia globală pot influenţa dinamica efectivă a inflaţiei;
- Creşterea incertitudinii privind conduita pe orizontul de timp mai îndepărtat a politicilor fiscale şi de venituri;
- Ritmul inconstant de realizare a investiţiilor publice şi a reformelor structurale, de natură să afecteze potenţialul de creştere şi competitivitatea economiei româneşti.
