Banca centrala nu a mai cumparat si nu a vandut nici un euro pe piata valutara in ultima luna, contrar interpretarilor unor jucatori. Secretul a fost devoalat de un grafic al interventiilor BNR de la inceputul acestui an, inclus intr-o prezentare a guvernatorului Mugur Isarescu.
Avand in vedere graficul respectiv, cresterea cursului euro devenita vizibila chiar de la inceputul lunii octombrie, s-a petrecut fara influente directe din partea BNR, ceea ce ar insemna ca piata a fost lasata sa porneasca in cautarea unei paritati de echilibru, undeva la nivelul a 3,6 lei pentru un euro.
Si - cel putin pentru moment - probabil ca a si gasit-o, tinand cont de faptul ca, vineri, in momentul in care cotatiile au urcat pana la 3,67 lei pentru un euro, piata a inregistrat imediat vanzari de valuta, care au readus cursul spre 3,65 lei/euro.
Cresterea cursului pe parcursul lunii octombrie a avut loc in conditiile in care la rezerva BNR au intrat totusi circa 628 milioane de euro.
Chiar daca si-a intrerupt interventiile pentru o perioada relativ lunga, banca centrala ramane la ideea ca astfel de operatiuni pe piata valutara ii sunt permise intr-o economie deschisa, de mici dimensiuni si cu regim de curs flexibil, fara a avea insa o tinta anume.
"Suntem gata sa reactionam daca vedem deprecieri nelegate de iesiri de capital", spune un oficial al BNR, mentionand ca, deocamdata, acestea sunt modeste.
Guvernatorul Mugur Isarescu propune o alta perspectiva asupra miscarii cursului din ultima vreme: "S-a micsorat din aprecierea acumulata pana in octombrie, nu este depreciere".
In perioada noiembrie 2004 - octombrie 2005, leul s-a intarit in termeni nominali cu 14%. Luand in calcul si inflatia de circa 8%, rezulta o apreciere spectaculoasa a monedei nationale in termeni reali, de 22%. Anterior, din ianuarie 2001 si pana in octombrie 2004, leul suferise o depreciere de 40%.
In eventualitatea in care ar incepe sa vanda valuta, BNR sustine ca nu orice astfel de operatiune ar trebui privita ca pe un semn de criza.
Banca centrala nu mai avea interesul sa sustina un curs de 3,4-3,5 lei pentru un euro in conditiile in care efectul de atenuare a presiunilor inflationiste era deja insesizabil, preferand sa lase cursul sa mai urce si astfel sa-si pastreze rezerve de interventie pentru momentul in care presiunile de crestere a preturilor se vor amplifica.
Potrivit estimarilor BNR, o depreciere a leului este reflectata mult mai puternic prin cresteri ale preturilor, spre deosebire de apreciere, care determina ieftiniri in mai mica masura, raportul fiind de 3 la 1. Cert este ca cererea de consum este atat de mare incat incurajeaza mentinerea unor preturi ridicate la marfurile din import.
Cu toate ca rezerva valutara aproape a stagnat in octombrie, iar luna aceasta va pierde 300 milioane de euro din cauza rascumpararii de catre Ministerul Finantelor a unei emisiuni de euroobligatiuni ajunse la maturitate, banca centrala nu-si face probleme, fiind cu gandul la intrarile substantiale de bani din vanzarea BCR, dar si din celelalte privatizari.
De asemenea, este de asteptat un nou varf al intrarilor de valuta de la romanii din strainatate, in apropierea sarbatorilor de iarna.
Euro nu s-a putut apropia de plafonul de 3,7 lei
Euro a urcat vineri pe piata valutara pana la un nivel maxim de 3,6630/3,6690 lei, dupa care a pierdut usor teren spre sfarsitul sedintei de tranzactionare. Pentru zilele urmatoare dealerii nu se asteapta insa la o continuare a tendintei de apreciere a euro, in conditiile in care se anunta interese importante de vanzare in apropierea pragului de 3,7 lei pentru un euro. De altfel, spun dealerii, multi dintre analisti si-au modificat evaluarile fata de moneda locala din "neutru" in "cumparati", ceea ce ar putea sa reaprinda interesul investitorilor speculativi pentru jocul pe leu.
razvan.voican@zf.ro
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
