Cele mai mari patru bănci cu acţionariat elen, Alpha Bank, Bancpost, Piraeus şi Banca Românească, aveau la sfârşitul anului trecut un volum total al creditelor acordate de 11,5 miliarde de euro, în scădere cu echivalentul a 800 mil. euro faţă de 2010, potrivit datelor publicate de băncile-mamă la Atena.
Scăderea bilanţurilor vine în contextul în care sursele de finanţare au fost mai puţine, afectând capacitatea băncilor de a da credite noi. Depozitele atrase de cele patru bănci de la clienţi s-au redus cu echivalentul a 1 mld. euro şi au ajuns la 4,7 mld. euro chiar dacă acestea au primit directive clare de la băncile-mamă de a atrage mai multe resurse locale.
Băncile cu acţionariat elen constituie de aproape trei ani un grup aparte în sistemul bancar local prin dobânzile ridicate pe care le plătesc pentru a atrage clienţi noi sau pentru a-şi păstra clienţii existenţi, dar tensiunile legate de criza datoriilor din Grecia care au atins cote maxime anul trecut au erodat imaginea acestora în faţa clienţilor.
Mai puţin afectate au fost Bancpost şi Banca Românească, care nu au preluat numele băncilor-mamă şi de multe ori nu sunt asociate de clienţi cu grupurile elene care le controlează. Spre exemplu, Bancpost a pierdut numai 3% din depozite, în timp ce la Alpha Bank volumul resurselor atrase de la client s-a redus cu o treime.
Rezultatele celor patru bănci s-au deteriorat semnificativ, Bancpost şi Banca Românească raportând pierderi de 25 şi respectiv 13 mil. euro, în timp ce profitul Alpha a scăzut cu 75%, până la 12 mil. euro.
Scăderea veniturilor, rezultat direct al subţierii portofoliilor de credite, a fost principala cauză a deteriorării rezultatelor, la care s-au adăugat însă cheltuieli încă mari cu provizioanele de risc. Ponderea creditelor neperformante în portofoliul total se apropie de 20% la Bancpost şi Piraeus şi a depăşit pragul de 10% la Alpha şi Banca Românească.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
