Băncile din „Iniţiativa Viena“ şi-au redus expunerea locală cu 25% faţă de 2009

Cele nouă grupuri bancare străine care au participat în 2009 la „Iniţiativa Viena“, un acord semnat cu statul român privind menţinerea expunerilor pe piaţa locală, şi-au redus expunerile cu 25% în perioada martie 2009-august 2014. Acordul a expirat în 2012, mo­ment din care procesul de dezinterme­diere a devenit foarte vizibil.

Acordul fusese intermediat de creditorii internaţionali ai României şi semnat cu Erste, Raiffeisen, Eurobank, National Bank of Greece, UniCredit, Société Générale, Alpha Bank, Volks­bank şi Piraeus. Cele nouă grupuri deţin prin subsidiarele de la Bucureşti circa 70% din activele de 80 mld. euro ale sistemului bancar.

Cele nouă bănci aveau o expunere de circa 65 mld. euro pe piaţa locală în 2009, potrivit calculelor efec­tuate de ZF pe baza datelor publicate de Banca Reglementelor Internaţio­na­le, ceea ce înseamnă că în prezent ex­punerea a scăzut sub nivelul de 50 mld. euro.

Acordul încheiat în martie 2009 prevedea pe lângă menţinerea expune­rilor şi angajamente de a consolida capitalul subsidiarelor locale, prin menţinerea indicatorului de solvabili­tate peste 10%. Ulterior, acordul a fost flexibilizat, cerinţa fiind ca expunerile să fie menţinute la 95% din nivelul iniţial.

„Iniţiativa Viena“ nu mai este în vi­goare din anul 2012, moment din care pro­cesul de retragere a liniilor de finan­ţare acordate de băncile străine subsidi­a­relor locale a devenit foarte vizibil. Liniile de finanţare de la băncile-mamă mai cumulează 13 mld. euro în prezent, faţă de un vârf de 22 mld. euro la finalul lui 2008. Dezintermedierea financiară se vede şi în cazul depozitelor pe termen mediu şi lung ale nerezidenţilor, cea mai mare parte fiind tot forme de sprijin din partea băncilor-mamă. Volumul acestor depozite a ajuns la 6,3 mld.  euro, faţă de un vârf de 8,7 mld. euro în 2011. De­pozitele nerezidenţilor au reprezentat o formă importantă de sprijin acordată de băncile străine subsidiarelor locale la începutul crizei.

Băncile au fost forţate practic să-şi reducă dependenţa de finanţările exter­ne, principala sursă de creştere a credi­tării în perioade de boom economic, şi să concureze pentru resursele clienţilor. Depozitele au ajuns în prezent la 216 miliarde de euro, depăşind după şapte ani nivelul creditelor. Fondurile atrase de la clienţii persoane fizice, cea mai stabilă formă de finanţare locală pentru bănci, au crescut cu echivalentul a 2 mld. euro pe an între 2009 şi 2013, dar în ultima perioadă rit­mul de creştere a în­ce­tinit, astfel că apare întrebarea în ce mă­sură vor avea băncile resurse pentru a sus­ţine o revigorare a creditării.

Specialiştii BNR atrăgeau atenţia în ultimul raport de stabilitate financiară că băncile au rezerve de capital şi li­chi­ditate suficiente pentru a face faţă unor eventuale şocuri din economie, dar tre­buie să dea drumul creditării, să-şi cu­re­ţe portofoliile de credite neperfor­mante şi să prevină scăderi abrupte ale bilan­ţurilor prin repatrierea liniilor de finan­ţare de la băncile-mamă.