Resursele private ale Fondului de Garantare a Depozitelor în Sistemul Bancar (FGDB) vor asigura finanţarea băncii-punte, iar implicarea banilor publici se va putea realiza doar sub formă de împrumut acordat Fondului de către Ministerul Finanţelor Publice.
Informaţiile sunt publicate în cel mai recent raport al Fondului, dedicat special băncii-punte - cel mai nou concept de instituţie financiară lansat pe piaţa locală.
La sfârşitul lui 2010, Fondul de Garantare a Depozitelor avea disponibilităţi de doar 1,7 miliarde de lei (407 milioane de euro), iar Banca Centrală Europeană a recomandat ca resursele Fondului să nu fie afectate de capitalizarea băncii-punte.
În contextul crizei externe şi al riscurilor de contagiune pentru piaţa bancară locală, FMI a cerut Băncii Naţionale întărirea setului de instrumente cu ajutorul cărora să poată interveni rapid şi eficient în situaţii deosebite.
Banca-punte este o componentă majoră a mecanismului pe care autorităţile încearcă să-l construiască pentru a putea prelua practic peste noapte controlul asupra unei bănci care ajunge în dificultate şi nu mai poate fi susţinută de banca-mamă.
Banca-punte nu va prelua însă orice bancă ajunsă într-o situaţie limită din punctul de vedere al lichidităţii şi solvabilităţii.
"Avantajul înfiinţării băncii-punte ar fi acela că permite autorităţii responsabile de implementarea măsurii de stabilizare să acţioneze rapid atunci când este necesară conservarea valorii unei bănci care are probleme serioase, dar nu iremediabile. Această tranzacţie nu are ca scop salvarea unei bănci care nu are o valoare reală; pentru astfel de cazuri opţiunea potrivită este lichidarea. În unele ţări, opţiunea de creare a unei bănci-punte este rezervată doar băncilor de importanţă sistemică", se arată în raport.
Deteriorarea situaţiei sistemului bancar din zona euro a mărit riscul ca unele filiale de bănci străine să rămână fără susţinerea băncilor-mamă.
De altfel, unele grupuri precum ATE Bank sau MKB şi-au exprimat deja intenţia de a vinde băncile locale.
În România funcţionează 41 de bănci comerciale, a căror solvabilitate medie era de peste 13,4% la sfârşitul lunii septembrie.
Fondul de Garantare a Depozitelor va fi acţionar unic al băncii-punte, entitate care urmează să fie constituită şi să funcţioneze pe baza unei hotărârii a BNR.
FGDB, entitatea care trebuie să despăgubească deponenţii unei bănci care a intrat în faliment până la suma maximă de 100.000 de euro/deponent, a fost înfiinţat în 1996.
De-a lungul timpului a despăgubit deponenţi ai unor bănci precum Bankcoop, Banca Internaţională a Religiilor, Banca Turco-Română, Banca Română de Scont sau Banca Columna.
Ce va fi după înfiinţarea băncii-punte?
Banca-punte va funcţiona în sediile fostei bănci în cazul căreia s-a aplicat măsura de stabilizare, iar accesul clienţilor la serviciile bancare va fi asigurat fără întrerupere, în condiţii normale, asigurându-se totodată şi continuitatea contractelor în derulare.
Totodată, deponenţii garantaţi vor beneficia în continuare de protecţia Fondului în limita plafonului de 100.000 euro.
Banca-punte va avea o existenţă temporară, în principiu de doi ani, cu posibilitatea prelungirii acestei perioade de către BNR până la finalizarea operaţiunii de vânzare-cumpărare către un investitor eligibil, se mai arată în raportul Fondului de Garantare.
Administrarea băncii-punte se va face în sistem dualist.
Membrii directoratului vor fi desemnaţi de BNR dintre persoanele cu experienţă recunoscută în domeniul bancar, iar atribuţiile consiliului de supraveghere vor fi exercitate de FGDB.
Care sunt resursele Fondului
Resursele financiare ale Fondului de Garantare se constituie din contribuţiile iniţiale, anuale şi speciale plătite de instituţiile de credit participante la Fond, din reinvestirea profitului realizat din plasamentele Fondului, din recuperări de creanţe de la băncile în faliment şi din încasări din remuneraţia obţinută de Fond în calitate de lichidator judiciar.
Anul trecut, pricipalele resurse ale FGDB au fost disponibilităţile existente la 31 decembrie 2009, de 1,3 mld. lei, şi contribuţiile anuale plătite de bănci, în sumă de 252 mil. lei.
În urma plasamentelor realizate, Fondul a realizat un profit reinvestibil de 137,5 mil. lei, conform raportului anual pe anul trecut.
În prima parte a anului 2010 s-a menţinut mecanismul de finanţare al Fondului din 2009, când cota contribuţiei anuale a fost de 0,2%, iar valoarea totală a liniilor de credit stand-by contractate de la bănci s-a ridicat la echivalentul în lei al sumei de 300 mil. euro.
În ultimul trimestru al anului 2010, mecanismul de finanţare al FGDB a fost modificat în consens cu angajamentul părţii române din acordul stand-by cu FMI: eliminarea liniilor de credit stand-by dintre sursele de finanţare, menţinându-se doar contribuţiile anuale ex-ante. În concordanţă cu aceleaşi obiective, cota contribuţiei anuale a instituţiilor de credit a fost majorată la 0,3% din totalul depozitelor garantate începând cu anul 2011.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
