Datoria totală a populaţiei crescuse cu 8,3%, la finele primului semestru, comparativ cu aceeaşi dată a anului trecut, fiind de 147 de miliarde de lei, arată un raport realizat de Banca Naţională a României (BNR).
„Evoluţia ascendentă s-a datorat, preponderant, creşterii semnificative a creditului bancar ipotecar (+14 la sută în luna septembrie 2018), coroborată cu dinamica pozitivă a împrumuturilor destinate consumului (+6 la sută în septembrie 2018)”, se precizează în „Raportul asupra stabilităţii financiare”, ediţia decembrie 2018, Anul III (XIII), nr. 6 (16), care este realizat bianual de BNR.
Cu toate acestea, îndatorarea totală a populaţiei raportată la PIB s-a redus uşor, de la 16,5% din PIB în luna iunie 2017 la 16,1% din PIB în luna iunie 2018, pe fondul accelerării creşterii economice peste avansul înregistrat de creditare.
„Analiza acestui indicator (îndatorarea totală a populaţiei raportată la PIB) de sine stătătoare poate fi înşelătoare, în contextul în care dinamica ascendentă a datoriilor poate fi contrabalansată de evoluţia PIB”, se subliniază în „Raportul asupra stabilităţii financiare” din decembrie 2018.
Din datele afişate de BNR, în ultimii zece ani, cea mai ridicată rată de îndatorare a populaţiei raportată la PIB, de 22,8%, a fost consemnată în iunie 2010.
„În pofida creşterii costurilor de finanţare, stocul de credite acordate populaţiei de către bănci s-a majorat cu 9%, în intervalul septembrie 2017 – septembrie 2018, ritm mai ridicat comparativ cu evoluţiile înregistrate în perioada septembrie 2016 – septembrie 2017, de +8%. Dinamica creditului bancar este influenţată, pe de o parte, de deciziile instituţiilor de credit de a trece în afara bilanţului parte din expuneri, cu precădere cele neperformante şi, pe de altă parte, de deciziile debitorilor de a-şi rambursa anticipat datoria sau parte din aceasta”, au explicat reprezentanţii BNR, în raportul citat.
De asemenea, creditul nou a crescut cu circa 12%, la nouă luni, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului anterior, până la 24,86 de miliarde de lei. În structură, se remarcă evoluţia dinamică a segmentului aferent împrumuturilor noi ipotecare, care a atins maximul istoric de 12,9 miliarde lei, valoare anualizată, în trimestrul al doilea al acestui an, la iunie, cu 36% mai mare, comparativ cu cea aferentă aceleiaşi perioade din anul precedent.
„Evoluţia a fost mai temperată în trimestrul următor, rata anuală de creştere a creditului nou ipotecar fiind de 15 la sută în luna septembrie 2018”, au remarcat reprezentanţii BNR, astfel că era de 12,32 miliarde de lei, la finele lunii septembrie.
Dinamica pozitivă a împrumuturilor nou acordate populaţiei, în perioada septembrie 2017 – septembrie 2018, a survinit atât în urma majorării valorii mediane a creditelor (+11 la sută în cazul creditelor ipotecare, respectiv +13 la sută în cazul creditelor de consum), cât şi a creşterii numărului de contracte noi (+3 la sută în cazul creditelor ipotecare, respectiv +10 la sută în cazul creditelor de consum), conform raportului BNR citat.
„Preferinţa pentru contractarea de împrumuturi noi aproape în totalitate în moneda naţională s-a menţinut şi în primele trei trimestre ale anului 2018. În acest context, ponderea împrumuturilor în valută aflate în portofoliul băncilor s-a redus suplimentar, ajungând la 29,3 la sută. Această evoluţie favorabilă este de natură să diminueze riscul valutar şi să contribuie la o transmisie mai bună a impulsurilor monetare ale băncii centrale. Mai mult, se observă o orientare mai ridicată către creditele cu dobândă fixă, în timp ce finanţările cu dobândă variabilă şi-au continuat trendul descendent, reprezentând circa 45 la sută din totalul fluxurilor noi de credite acordate în ultimul an, atenuând expunerea debitorilor la riscul de rată a dobânzii”, au explicat reprezentanţii Băncii centrale.
În structură, majoritatea împrumuturilor cu dobândă variabilă sunt acordate pe segmentul ipotecar (circa 78% din creditele noi de acest tip), însă proporţia se menţine pe traiectoria de ameliorare din ultimii ani, în contextul majorării ofertei de împrumuturi ipotecare acordate cu dobândă fixă pentru o perioadă de până la zece ani.
Mai exact, la finele lunii septembrie, 75% dintre creditele ipotecare aveau o dobândă variabilă, iar dintre cele de consum doar 21%, în condiţiile în care dobânda fixă este acordată, de obicei, doar pentru o perioadă de cinci ani, iar creditele de consum au o maturitate maximă în jur de cinci ani, faţă de 20-30 de ani, cele ipotecare.
Datoria totală reprezintă expunerile bilanţiere şi extrabilanţiere ale băncilor, credite cesionate de către acestea şi expuneri ale IFN autohtone. Potrivit cadrului de raportare FINREP (cadrul de raportare financiară consolidată), la nivel individual, atât expunerile bilanţiere, cât şi expunerile extrabilanţiere (reprezentând creanţe nerecuperabile eliminate din bilanţ, prin reducere directă) includ creanţele ataşate.
