Banca Nationala forteaza scumpirea creditului in lei prin majorarea cu un punct procentual a dobanzii-cheie, de la 8% la 9%, amplitudinea acestei miscari peste asteptarile pietei reflectand temerile BNR privind rabufnirea inflatiei.
Din octombrie 2007 si pana in prezent, dobanda BNR a urcat cu doua puncte procentuale si a revenit astfel la cel mai ridicat nivel inregistrat din vara lui 2005, in contextul in care analistii se asteapta ca majorarea inflatiei sa continue pana la o rata anuala de 8% in lunile urmatoare.
Pe langa scumpirea indusa creditului in lei, BNR a hotarat sa atace in paralel si creditul in valuta, care a continuat sa urce rapid in ciuda deprecierii leului: obliga nu numai bancile, ci si institutiile financiare nebancare sa mareasca, respectiv sa inceapa sa constituie provizioanele de risc pentru creditele in valuta acordate clientilor care obtin venituri in lei, rezultand un cost suplimentar. Pentru creditele mari, acesta va fi ocolit prin transferul catre bancile-mama, insa apare un nou motiv de scumpire a creditelor de retail in valuta.
Guvernatorul BNR Mugur Isarescu urmeaza sa explice joi deciziile de contracarare a asteptarilor inflationiste, tot atunci fiind publicat si calendarul sedintelor de politica monetara ale Consiliului de Administratie pe 12 luni.
Motivele invocate in comunicatul de ieri al CA acopera un spectru larg de factori: cresterea in continuare a consumului intr-un ritm nesustenabil, ritmul alert de crestere al creditului in valuta, tendinta care, coroborata cu accentuarea volatilitatii cursului de schimb al leului, implica potentiale riscuri pentru stabilitatea financiara, ritmul rapid in care continua sa creasca toate componentele creditului, inrautatirea perspectivei pe termen scurt a inflatiei, persistenta tensiunilor la nivelul mediului economic international.
"BNR reitereaza ca urmareste utilizarea tuturor instrumentelor aflate la dispozitia sa pentru reincadrarea cat mai rapida, de o maniera sustenabila, pe traiectoria anuntata de dezinflatie pe termen mediu. (...) Preocuparea principala a BNR ramane ancorarea eficienta a anticipatiilor inflationiste ale agentilor economici la niveluri scazute ale inflatiei. Pe langa accentuarea caracterului restrictiv al politicii monetare, implementarea unor masuri de intarire a politicii fiscale si intensificarea reformelor structurale, in special a celor care privesc piata muncii, sunt esentiale", afirma banca centrala.
Efectele dupa manual ale masurilor luate de BNR sunt deja cunoscute la nivelul pietei insa ramane de vazut care va fi amplitudinea si viteza reactiilor, avand in vedere ca intervin mai multi factori conjuncturali, inclusiv externi. Este de asteptat continuarea tendintei de crestere a dobanzilor la depozitele in lei, respectiv sa creasca economisirea, scumpirea si mai consistenta a creditelor in lei si in valuta, respectiv temperarea cererii pentru imprumuturi bancare si, nu in ultimul rand, consolidarea tendintei de revenire a leului.
Ramane de vazut in ce masura va fi afectat costul creditelor deja in derulare, multe banci scumpindu-le deja si pe acestea, pe langa efectul deprecierii leului.
Efectele pe piata nu s-au lasat asteptate: Volksbank, unul dintre cei mai agresivi jucatori de pe piata creditului, a majorat cu 1,5 puncte procentuale dobanzile la creditele auto si a celor garantate cu ipoteca in lei solicitate pana pe 17 septembrie 2007, in timp ce creditele noi sunt mai scumpe cu un punct, de la 5,95% pe an la 6,95% pe an. BCR a scumpit de doua saptamani toate creditele in lei si in euro cu jumatate de punct, fiind de asteptat miscari similare din partea celorlalte banci.
"BNR trebuia sa faca tot ce ii sta in putinta pentru a diminua asteptarile inflationiste care au aparut pe piata, alimentate inclusiv de producatori care dau vina pe cursul de schimb. Trebuia sa arate vointa de a combate aceste asteptari si a facut-o. Majorarea mai puternica a dobanzii are legatura si cu deprecierea leului din ultima perioada. In masura in care cursul se va aseza in parametri confortabili pentru BNR, probabil ca vor ramane la dobanda de 9%", a comentat Mihail Ion, presedintele Raiffeisen Asset Management.
El spune ca Romania are un echilibru macroeconomic care a slabit, pietele asteptau un raspuns din partea autoritatilor, iar BNR a dat raspunsul sau. Seful RAM nu crede ca va aparea o incetinire a economiei din cauza cresterii de dobanda. "Riscurile sunt mai mari in privinta inflatiei, care penalizeaza orice activitate economica".
Companiile stiu deja ce le asteapta din punctul de vedere al costului creditelor. Ramane de vazut ce influenta va avea concurenta bancara si cati producatori vor transfera scumpirea creditelor in preturi.
"Aceasta crestere a dobanzii cu un punct procentual inseamna o scumpire a creditelor pe care le avem, dar si un avans al preturilor produselor pe care le comercializam. In ultima perioada am experimentat o micsorare a creditelor, motiv pentru care am putut sa oprim cresterile de pret. Aceasta crestere este insa un factor in plus care va face presiune asupra costurilor de productie si implicit asupra preturilor de vanzare. In prezent, asteptam reactia bancilor comerciale de unde avem creditele", a declarat Gheorghe Antochi, presedintele Agricola Bacau, unul dintre principalii producatori de preparate din carne de pasare din piata locala.
Cat priveste efectele pe piata de capital, lovita deja de conjunctura internationala, Octavian Molnar, directorul general adjunct al societatii de brokeraj IFB Finwest spune ca "teoretic, o crestere de dobanda determina o scadere a actiunilor de pe Bursa pe termen scurt, dar cred ca aceasta decizie este deja inclusa in pret, deoarece toata lumea se astepta la o majorare a dobanzii BNR". "Partea buna este ca aceasta decizie va contribui la intarirea leului si la o stabilizare la nivel macroeconomic, ceea ce ar putea determina in urmatoarele luni schimbarea perspectivei ratingului de tara din negativ in stabil", considera Molnar.
Ella Kallai, economistul-sef al BNR, crede ca mentinerea increderii in leu va necesita si alte vesti bune legate de fundamentele economice, desi majorarea de ieri a dobanzii a fost primita de piata ca o veste buna.
In asteptarea deciziei BNR, piata dusese euro pana la un minim de 3,6180 lei.
Dupa anuntarea deciziei, care a validat cele mai agresive asteptari ale analistilor de crestere a dobanzilor, investitorii au preferat sa cumpere euro contra lei, profitand astfel de nivelul scazut al cotatiilor pentru a-si marca profiturile. Cotatiile au revenit la 3,62-3,63 lei/euro. "Cred ca vom testa nivelul de 3,6 lei pentru un euro. In urmatoarele doua luni ma astept ca euro sa se consolideze la aceste niveluri, este putin probabil sa vedem cursul sub 3,56 lei pentru un euro", a comentat Dragos Balaci, dealer sef la ABN Amro Bank Romania.
El spune ca momentan este greu de anticipat daca BNR va mai opera inca o majorare de dobanda, decizia depinzand de cifrele de inflatie pe ianuarie si pe februarie.
Pe pietele externe investitorii utilizeaza o dobanda de 9,5% la tranzactiile cu lei cu scadenta de 12 luni, pariind astfel pe noi cresteri.
Si Kallai se asteapta ca ciclul actual de majorare a dobanzii sa continue, in conditiile in care costul real al imprumuturilor in lei va ramane redus, avand in vedere ca inflatia anualizata va urca in lunile urmatoare la 7%-8%.
"Pe termen scurt, probabil ca decizia BNR o sa ajute leul, avand in vedere ca amplitudinea cresterii este peste asteptarile majoritatii analistilor. Pe termen mediu ramane de vazut, avand in vedere ca problemele fundamentale persista. S-ar putea ca BNR sa creasca dobanda si mai mult, mai ales daca euro va urca spre 4 lei. Decizia va depinde si de ce se intampla pe pietele internationale - daca va fi recesiune in SUA, va aparea din nou presiune de depreciere pe leu", explica Nicolae Chidesciuc, senior economist al ING Bank. El nu crede ca actiunile BNR sunt suficiente pentru a tempera evolutia deficitului extern, fiind nevoie si de actiunea politicii fiscale.
"Impactul nu o sa fie semnificativ, pentru ca bancile vor descoperi rapid cai de ocolire. Asa se intampla cand incerci sa aplici masuri administrative".
"Majorarea cu un punct procentual a dobanzii arata de fapt cat este de ingrijorata Banca Nationala de perspectivele de inflatie. Este putin probabil ca majorarea de dobanda de astazi (ieri, n. red.) sa fie ultima din acest ciclu", a comentat Neil Shearing, analist pentru Europa emergenta a institutului de cercetare Capital Economics din Marea Britanie.
Daca BNR va mai majora sau nu dobanda va depinde in principal de evolutia cursului de schimb, arata raportul Capital Economics. Leul depreciat puternic fata de media de 3,33 lei/euro a anului trecut va avea un efect semnificativ in inflatia de anul acesta, astfel ca BNR ar mai avea motive pentru cresterea dobanzii, ca sa aprecieze leul si sa il foloseasca din nou ca arma impotriva inflatiei, la fel ca anul trecut, potrivit analistilor britanici. Majorarea dobanzii de politica monetara ar putea incetini cresterea economica, dar in acelasi timp ar putea atenua unele dezechilibre macroeconomice, in principal inflatia si deficitele externe, considera Ion Ghizdeanu, presedintele Comisiei Nationale de Prognoza.
"Influentele dobanzii mai ridicate vor exista si intr-un sens, si in celalalt. Cresterea dobanzii scumpeste creditul din economie, inclusiv creditul luat de firme pentru investitii. Daca investitiile se fac preponderent din imprumuturi, e posibil sa vedem un usor impact negativ pe cresterea economica, mai ales in industrie si constructii. Nu va fi insa o infuenta semnificativa asupra cresterii economice pe acest an", a declarat Ghizdeanu.
Pe de alta parte, majorarea dobanzii ar putea insa si sa reduca cererea de consum (prin limitarea creditarii), adica un efect pozitiv pe atenuarea deficitelor externe (alimentate de consumul de import), spune Ghizdeanu.
In acelasi timp, "diferentialul de dobanda imbunatateste si capacitatea Romaniei de atragere a investitiilor straine, in principal a celor de portofoliu", a mai spus el.
Prima sterilizare la dobanda de 9%
BNR a atras ieri depozite pe doua saptamani (principalul instrument de politica monetara) in valoare de 4,62 miliarde de lei (1,3 mld. euro), la noua dobanda de 9% pe an. De altfel, licitatia, care se organizeaza in mod normal la ora 11:15, a fost intarziata cu aproximativ o ora, pana cand a fost comunicat noul nivel al dobanzii. In ultimele doua saptamani BNR a organizat zilnic licitatii pentru sterilizarea leilor in exces, la vechea dobanda, de 8% pe an. Interesul participantilor a scazut insa la sfarsitul saptamanii trecute, in conditiile in care pe piata dobanzile urcasera pe fondul asteptarilor legate de sedinta de ieri. Piata valutara s-a inchis ieri in cotatii de 3,6260 lei pentru un euro, cu peste trei bani sub nivelul de la sfarsitul saptamanii trecute. Sedinta de tranzactionare de ieri a adus o volatilitate ridicata la Bucuresti, jucatorii incercand sa speculeze pe fondul asteptarilor diferite privind majorarea de dobanda. In primele ore de tranzactionare euro a coborat rapid de la 3,66 spre 3,61 lei. Dupa publicarea deciziei BNR, au aparut pe piata ordine de cumparare, jucatorii preferand sa profite de nivelul scazut al cotatiilor pentru a-si marca profiturile. Astfel, euro s-a stabilizat in a doua parte a zilei in deasupra nivelului de 3,63 lei, insa la inchiderea pietei un nou val de vanzari de valuta a impins cotatiile mai jos. A fost pentru a doua oara la rand cand BNR si-a anuntat deciziile de politica montara in timp ce pietele sunt deschise, publicand un sumar al hotararilor, urmat mai tarziu de comentarii si explicatii. BNR nu a adoptat inca integral modelul de comunicare al Bancii Centrale Europene, presedintele Jean-Claude Trichet raspunzand intrebarilor presei dupa deciziile de modificare a dobanzii-cheie.
Forta pentru leu
Cresterea dobanzii peste asteptarile pietei a intarit tendinta de revenire a leului inceputa saptamana trecuta. BNR a calculat ieri un curs de 3,6095 lei pentru un euro, cel mai scazut de dupa 8 ianuarie. Pe piata insa cotatiile au crescut din nou dupa-amiaza, pana la 3,63 lei pentru un euro. Analistii asteapta un efect pozitiv asupra leului pe termen scurt, problemele fundamentale persistand.
Soc la creditele in lei
Majorarea dobanzii BNR cu doua puncte in trei luni a inceput deja sa antreneze scumpiri de pana la 1,5 puncte la creditele in lei, deci majorari de rate la credite. Banca centrala va reusi sa scumpeasca si creditul de retail in valuta, obligand bancile si firmele de credite de consum si ipotecare sa puna mai multi bani deoparte pentru fiecare euro dat cu imprumut.
Finantari scumpite
Firmele care se bazeaza pe credite bancare se tem de cresterea costurilor, unele fiind gata sa le transfere in preturile produselor, spre exemplu in industria alimentara sau constructii. Ramane alternativa creditelor contractate direct din afara. De asemenea, concurenta dintre banci poate tine dobanzile sub control. Multinationalele se bazeaza pe finantari de la companiile-mama.
Frana pentru cresterea PIB
Majorarea dobanzii la 9% ar putea incetini cresterea economica in a doua jumatate a anului, estimata de ministrul economiei Varujan Vosganian (foto) la peste 6%, dar in acelasi timp ar putea tempera inflatia si deficitul extern, prin efectul asupra cererii de consum. Poate disparea astfel discutia privind "supraincalzirea economiei". Si revenirea leului va ajuta la corectarea inflatiei.
Mai putini bani pentru Bursa
Teoretic, decizia de majorare a dobanzii determina o scadere a actiunilor de pe Bursa, in conditiile in care se considera ca aceasta creste costurile de finantare a companiilor, franand cresterea. Brokerii spun insa ca aceasta decizie era asteptata si, prin urmare, se regaseste deja in preturile actiunilor. Indicii bursieri au inchis ieri cu cresteri de peste 1%, desi decizia BNR a venit la jumatatea sedintei de tranzactionare.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
