Banca Mondială estimează pentru România, în acest an, o creştere economică de 3,6% în România şi de 3,3% în 2020, uşor mai sus decât estimările din ianuarie, de 3,5% în acest an şi de 3,1% în 2020.
Datele apar în documentul „Noutăţi economice pentru Europa şi Asia Centrală” al Băncii Mondiale, dat publicităţii vineri.
În privinţa României, instituţia financiară remarcă faptul că măsurile fiscale instituite la finele lunii decembrie riscă să încetinească economia în acest an şi în următorii, precum şi faptul că măsurile fiscale din 2017 şi 2018 au pus presiune pe deficitul bugetului consolidat şi au redus spaţiul pentru investiţii. Viitoarele planuri de creşteri de pensii şi salarii în domeniul public vor spori aceste presiuni.
În plus, încetinirea care se s-ar putea manifesta pe unele pieţe tradiţionale de export ale României, în principal Germania şi Italia, în tandem cu creşterile preţurilor la bursele de mărfuri ar putea duce la o creştere a deficitului de cont curent şi ar putea afecta investiţiile.
Banca Mondială apreciază că ritmul de creştere economică în regiunea Europa şi Asia Centrală a încetinit la 3,1% în 2018 şi estimează că va ajunge la 2,1% în 2019, în contextul încetinirii creşterii economice globale şi al perspectivelor incerte, potrivit documentului „Noutăţi economice pentru Europa şi Asia Centrală”.
Creşterea economică în ţările din regiune a variat. Evoluţia pozitivă a datelor privind PIB-ul Rusiei, cea mai mare economie din regiune, a contribuit mult la creşterea regională, împreună cu creşterea accelerată din Albania, Ungaria, Polonia şi Serbia. Între timp, Turcia a înregistrat o încetinire considerabilă, declanşată de presiunile de pe piaţa financiară şi asupra monedei – creşterea este estimată la 1,0% pentru 2019, un declin major faţă de 7,4% în 2017.
„Europa şi Asia Centrală sunt vulnerabile în faţa incertitudinilor globale şi se confruntă cu mai multe provocări pe termen lung, inclusiv îmbătrânirea populaţiei, declinul productivităţii, scăderea investiţiilor şi schimbările climatice. Vestea bună este că sunt disponibile diverse opţiuni de politici pentru accelerarea creşterii şi gestionarea acestor provocări”, a spus Cyril Muller, vicepreşedinte al Băncii Mondiale pentru Europa şi Asia Centrală. „Ţările ar trebui să elimine decalajele în materie de investiţii, să îmbunătăţească guvernarea, să participe mai mult la lanţurile valorice globale şi să se asigure că mai multe persoane au acces la servicii financiare, inclusiv la conturi bancare şi plăţi digitale.”
Creşterea regională se aşteaptă să continue modest în perioada 2020-2021, deoarece revenirea treptată anticipată a Turciei va compensa activitatea moderată din Europa Centrală. Cu toate acestea, provocările pe termen lung din regiune rămân semnificative.
Ponderea populaţiei aflată la vârsta activă în regiune a scăzut dramatic, în mare parte ca urmare a declinului ratei de fertilitate din anii 1990. Productivitatea s-a diminuat la 0,8% pe an între 2013 şi 2017. Creşterea investiţiilor a încetinit rapid, de la o medie de peste 15% cu cinci ani înainte de criza financiară globală la o medie de 1,6% în perioada 2014-2018. Alte zone din regiune – în special Asia Centrală şi Balcanii de Vest – sunt extrem de vulnerabile în faţa schimbărilor climatice, precum seceta, inundaţiile şi dezastrele naturale mai frecvente.
Raportul indică faptul că incluziunea financiară poate să ajute ţările din Europa şi Asia Centrală să gestioneze aceste provocări, deoarece accesul la serviciile financiare facilitează investiţia oamenilor în sănătatea, educaţia şi afacerile acestora, promovând astfel dezvoltarea şi reducând sărăcia.
„Incluziunea financiară poate ajuta accelerarea creşterii economice şi poate juca un rol important în gestionarea multor provocări pe termen lung ale regiunii”, a spus Asli Demirgüç-Kunt, economist şef pentru Europa şi Asia Centrală al Băncii Mondiale. „Deţinerea unui cont este primul pas către un sistem financiar formal, făcând mai uşoară încasarea salariului, primirea banilor de la prieteni şi familie şi colectarea plăţilor guvernamentale. De asemenea, încurajează economiile şi creditarea. În ţările emergente din Europa şi Asia Centrală, ponderea populaţiei care deţine un cont a crescut de la 45% în 2011 la 65% în 2017, ceea ce reprezintă o tendinţă promiţătoare. Dar, mai sunt multe de făcut în majoritatea ţărilor.”
În 2017, aproximativ 116 milioane de adulţi din regiunea Europa şi Asia Centrală nu aveau un cont bancar, cei mai mulţi trăind în Rusia, Turcia, Uzbekistan, Ucraina şi România. Lipsa accesului la serviciile bancare este asociată de obicei cu lipsa participării la forţa de muncă, nivelurile scăzute de educaţie şi apartenenţa la cele 40% cele mai sărace din populaţie. Lipsa încrederii în instituţiile financiare reprezintă o preocupare majoră a oamenilor, fiind asociată nivelurilor scăzute de economii formale şi prevalenţei împrumuturilor informale în întreaga regiune. De asemenea, persistă disparitatea de gen în ceea ce priveşte deţinerea unui cont: femeile reprezintă 58% dintre adulţii care nu au acces la servicii bancare din regiune.
Pentru a creşte semnificativ numărul de deţinători de conturi bancare din regiune, raportul argumentează că guvernele pot să joace un rol esenţial prin mutarea plăţilor obişnuite în conturile bancare. Aceste plăţi ar include salariile lucrătorilor din sectorul public, distribuirea pensiilor publice, a plăţilor agricole şi a prestaţiilor sociale către persoanele respective. Progresul tehnologiei digitale şi utilizarea la un nivel mai mare a telefoanelor mobile prezintă, de asemenea, oportunităţi majore pentru guverne de a extinde incluziunea financiară, de a elimina disparităţile de gen şi a impulsiona creşterea economică a ţărilor din regiune.
