♦ Banca Mondială a revizuit prognoza referitoare la creşterea economică din România în acest an la 0,3%, faţă de 3,8% în raportul anterior crizei, în contextul pandemiei de COVID19.
Banca Mondială a revizuit prognozele referitoare la creşterea economică din România în acest an la 0,3%, faţă de 3,8% în raportul anterior, după ce anul trecut PIB-ul local a avansat cu 4,1%, în special pe baza consumului privat, în creştere cu 5,9%, arată o actualizare a Prognozei de Primăvară a Băncii Mondiale, în contextul pandemiei de COVID19.
„Impactul negativ al pandemiei asupra economiei României va fi substanţial, cel puţin în prima jumătate a anului“, sune documentul care avansează, în contextul de faţă, unul dintre cele mai optimiste scenarii care au vizat România în ultimele săptămâni şi care vedeau o cădere a economiei chiar şi de 7%.
Estimările privind evoluţia PIB în 2020 se bazează pe ideea că treptat creşterea economiei îşi va reveni, în a doua parte a anului, şi va accelera în 2021 la 4,4%. Totuşi riscul de recesiune este major şi în creştere, pe măsură ce pandemia opreşte tot mai multe segmente ale economiei europene şi are un efect disruptiv asupra lanţurilor globale de aprovizionare. Creşterea trebuie susţinută prin stimulente fiscale coordonate la nivel naţional şi la nivelul UE, se arată în raport.
Potrivit datelor Băncii Mondiale, rata de creştere a consumului privat ar urma să scadă în acest an la 2,9%, de la 5,9% în 2019, iar cheltuielile publice să se majoreze cu 15,4%, în paralel cu o scădere de 0,4% a investiţiilor. În plus, raportul prognozează o rată a inflaţiei de 3,5%, faţă de 3,8% în 2019, şi un deficit bugetar de 5,5%, faţă de o ţintă de 3,6%. Anul trecut, România a avut un deficit bugetar de 4,6%.
În opinia BM, un alt factor care pune presiune pe deficitul bugetar este creşterea anunţată a pensiilor, cu 40%, din sepembrie 2020.
Ministrul finanţelor Florin Cîţu a spus joi că majorările vor fi făcute doar dacă permite bugetul. Şi, evident, cu o cădere a veniturilor de 20 mld. lei în ultimele săptămâni, bugetul nu permite.
„După disiparea impactului COVID19 asupra economiei, ne aşteptăm ca deficitul să aibă o evoluţie descendentă de minim 0,5% din PIB pe an, în linie cu procedura de deficit excesiv a UE.“
În ceea ce priveşte piaţa muncii, raportul atrage atenţia că 15% dintre persoanele cu vârsta de muncă sunt ameninţate de sărăcie şi sunt vulnerabile din punct de vedere financiar, fiind nevoie de intervenţia statului pentru protejarea lor.
Pe termen mediu, politica fiscală ar trebui rebalasată treptat spre susţinerea investiţiilor, mai ales din fonduri UE.
