Cursul francului elveţian ar trebui să îngheţe la 2,9 lei, adicăacolo unde se afla în mai 2010, dacă Guvernul de la Bucureşti aradopta un plan similar celui luat în considerare de executivulmaghiar, care încearcă să protejeze clienţii cu credite în aceastăvalută prin fixarea cursului la care se calculează valoarea ratelorla creditele pentru populaţie în această valută.
În Ungaria situaţia este dramatică, în condiţiile în care pesteo treime din creditele luate de clienţi sunt în franci elveţieni.Pe plan local, ponderea lor este considerabil mai mică, de circa6%.
Guvernul maghiar ia în considerare o plafonare a franculuielveţian la 190 de forinţi, faţă de nivelul de 213 forinţi, unde seaflă în prezent.
Francul s-a apreciat puternic, în condiţiile în care pe planmondial investitorii caută siguranţa băncilor elveţiene. LaBucureşti, francul a ajuns în prezent la 3,3 lei, cu peste 40% maimult faţă de nivelul din octombrie 2008, înainte de declanşareacrizei financiare.
Aplicând procentul luat în considerare de guvernul maghiar, artrebui ca la Bucureşti francul să fie fixat la 2,9 lei. În 2006,2007 şi prima parte a anului 2008, când s-au vândut grosulcreditelor în franci, cursul a oscilat între 2 şi 2,4 lei pentru unfranc.
"Lucrul cel mai important este că în România creditele în francielveţieni sunt mult mai mici decât în Ungaria, iar efectuldeprecierii leului este mai mic", spune Ionuţ Dumitru,economistul-şef al Raiffeisen Bank. Mai multe bănci locale, printrecare şi Raiffeisen, au propus clienţilor varianta finanţărilor înfranci elveţieni, care le permiteau să împrumute sume mai maridatorită dobânzilor mici. De cele mai multe ori dobânzile mici erauînsă doar promoţionale, fixe pentru primul an, după care deveneauvariabile. Clienţii care au mizat pe avantajul dobânzilor mici aufost arşi de curs. Bancherii susţin totuşi că, în ciuda deprecieriicursului, până în prezent un client care s-a împrumutat în franci aavut economii faţă de varianta unui împrumut în euro. Crediteleipotecare în lei ies din calcul din cauza dobânzilor prea mari.
Planul plafonării cursului este privit cu multă rezervă inclusivde bancherii de la Budapesta, deşi creditele în franci le dau maridureri de cap.
"Ultima dată când am auzit o astfel de propunere era prin anii1970", a spus Tamas Erdei, preşedintele Asociaţiei Maghiare aBăncilor, citat de Bloomberg. El caracterizează drept nerealistplanul executivului.
"Când vorbim de măsuri administrative care să limiteze efortulde rambursare se pune întrebarea care va fi mecanismul şi cinesuportă diferenţa", punctează şi Ionuţ Dumitru.
La sfârşitul anului 2008, soldul creditelor în franci eleveţienipentru populaţie ajunsese la un sold de 12,4 miliarde de lei(echivalentul a 4,6 mld. franci sau 3,1 mld. euro), plecând practicde la zero în 2005. În ianuarie 2011, soldul este de 4,1 miliardede franci (echivalentul a 13,6 miliarde de lei, creşterea în leifiind determinată de fluctuaţia cursului). Vânzările de credite înfranci au fost practic blocate de la sfârşitul lui 2008.
Luând în calcul o valoare medie a unui credit de 75.000 defranci (echivalentul a circa 50.000 de euro), reiese că ceva maimult de 60.000 de clienţi au contractat credite în această valută.Considerând că rambursarea se face în 30 de ani, rata lunară pentruun astfel de credit este de circa 450 de franci. În total, cei60.000 de clienţi plătesc lunar circa 27 de milioane de franci,echivalentul a 89 de milioane de lei. Dacă Guvernul ar plafonacursul la 2,9 lei/franc, suma ar coborî la 78 de milioane de lei.Rămâne întrebarea cine va suporta diferenţa de aproape 11 milioanede lei. Jumătate din băncile locale sunt deja pe pierdere, iar lanivel agregat sistemul bancar a înregistrat anul trecut o pierderede 304 milioane de lei.
Dacă diferenţa ar fi suportată de Guvern, o astfel de măsură arfi o gură de oxigen şi pentru bancheri, care acum văd restanţele lacreditele în franci umflându-se de la o lună la alta. Populaţiaacumulase la sfârşitul anului trecut restanţe de 827 de milioane delei la creditele în franci (circa 195 mil. euro), reprezentând 6%din soldul total al creditelor. Ponderea a urcat abrupt, de la 1%în decembrie 2009.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
