Persoanele fizice aveau la sfârşitul lunii iunie depozite garantate de schema locală de garantare în valoare de 131 miliarde de lei (30 mld. euro), în creştere cu circa 9 mld. lei faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, însă numărul deponenţilor garantaţi s-a redus cu circa 80.000 de clienţi şi a ajuns la 13,8 milioane de deponenţi. Pe de altă parte, numărul deponenţilor cu sume peste plafonul de garantare a ajuns la 22.700, cu 2.000 de persoane fizice mai mult faţă de aceeaşi perioadă din 2014, potrivit datelor Fondului Naţional de Garantare a Depozitelor (FGDB).
„Însă numărul deponenţilor peste plafon poate fi chiar mai mare. Sunt foarte mulţi deponenţi care şi-au împărţit depozitele de valoare mare la diferite bănci. Pe de altă parte, românii au învăţat din perioada de criză, au un comportament mult mai precaut şi au început să strângă bani pentru zile negre“, a afirmat analistul economic Aurelian Dochia.
Depozitele sub plafonul de garantare însumau 109 mld. lei în iunie, cu 7 mld. lei peste nivelul atins în aceeaşi perioadă din 2014, în timp ce economisirile mai mari de 100.000 de euro (limita până la care sumele din depozite sunt garantate) au crescut la aproape 22 mld. lei, cu 2 mld. lei peste nivelul de la jumătatea anului trecut. Numărul deponenţilor în cadrul plafonului de garantare a ajuns la circa 13,7 milioane de persoane fizice în iunie, în urcare cu aproximativ 70.000 de deponenţi faţă de aceeaşi perioadă din 2014, ceea ce înseamnă că persoanele fizice cu economii de mică valoare au început să depozite mai mult..
Comparativ cu nivelul atins în primul trimestru din acest an, depozitele sub plafonul de garantare au urcat cu un miliard de lei, în timp ce depozitele peste plafon au crescut cu circa 200 mil. lei.
Astfel, economisirile mai mari de 100.000 de euro au ajuns la 17% din totalul depozitelor garantate, cu un punct procentual peste nivelul de acum un an.
Ponderea depozitelor peste plafonul de garantare în totalul depozitelor garantate a atins minimul istoric în trimestrul al doilea din 2013, sub 14%, din cauza diminuării cu peste un miliard de lei a depozitelor de valoare mare. Mişcarea a avut loc imediat după criza din Cipru, când a apărut pentru prima dată ideea ca depozitele de valori mari să fie utilizate pentru recapitalizarea băncilor cu probleme.
Valoarea medie a unui depozit în plafonul de garantare a crescut cu peste 50% în perioada de criză, ajungând la 8.000 lei la jumătatea acestui an. Spre comparaţie, la finele anului 2010 depozitul mediu era de 5.500 lei. Pe de altă parte, valoare medie a unui depozit peste plafonul de garantare s-a dublat în ultimii cinci ani şi a ajuns la 970.000 de lei.
În perioada de criză, creşterea accelerată a depozitelor din bănci a reprezentat un paradox în condiţiile în care bonificaţiile oferite de bancheri au fost mai ridicate, iar consumul mai redus. Însă în ultimii ani ritmul de creştere al depozitelor a încetinit în contextul scăderii treptate a dobânzilor. Recentele ajustări ale dobânzilor au venit şi în contextul programului de relaxare monetară derulat de BNR, prin care instituţia a tăiat dobânda cheie la minimul istoric de 1,75% pe an.
