Numai 26% din populatia de peste 15 ani economisea in luna aprilie a acestui an, fata de 33% in septembrie 2003, potrivit unui studiu recent realizat de compania de cercetare de piata Mercury Research.
Cercetarea a cuprins un esantion de 1.261 de persoane de peste 15 ani si s-a realizat in doua etape - septembrie 2003 si aprilie 2004.
Apetitul pentru consum imediat a redus simtitor disponibilitatea de economisire a persoanelor fizice, care nu mai au rabdare sa stranga bani pentru a-si cumpara bunuri de folosinta indelungata sau un autoturism, preferand ca banii pe care i-ar putea depune periodic la banca sa-i foloseasca pentru plata ratelor la credite.
Potrivit studiului, in decurs de opt luni, numarul persoanelor care reusesc sa economiseasca o parte din venituri reprezinta numai 26% din populatie, iar o treime din acest segment aleg sa pastreze "la saltea" banii pusi de-o parte de la un salariu la altul.
Declinul inclinatiei spre economisire se explica in primul rand prin apetitul tot mai crescut pentru consum, stimulat de cresterea reala a puterii de cumparare in conditiile scaderii inflatiei si a stabilitatii cursului leului.
Comportamentul de economisire difera in functie de locatie, gradul de educatie, forma de remunerare sau nivelul veniturilor. Astfel, se observa o pondere mai mare in randul populatiei din mediul urban - 30%, celor cu studii superioare - 41%, salariatiilor - 32% si gospodariilor cu un venit de peste 300 de euro - 44%.
Conform rezultatelor cercetarii de piata, cele mai multe persoane aleg sa dedice economiilor peste 20% din venituri, dar 78% dintre cei care strang bani pentru nevoi viitoare se limiteaza la 25% din veniturile lunare.
In cazul economiilor pe termen lung pastrate acasa predomina valuta, iar plasamentele bancare sant constituite in principal in moneda nationala.
Persoanele cu depozite in banca aleg aceste variante de plasament in principal datorita castigului care acopera devalorizarea monedei nationale, dar sant motivate sa lucreze cu institutiile bancare si dintr-un sentiment de respect fata de sine. Contul bancar este vazut ca un semn al modernitatii.
Totodata, segmentul de populatie cu economii "la saltea" percepe sistemul bancar ca fiind inca nesigur si instabil. Un alt motiv pentru evitarea unei relatii cu banca il reprezinta comisioanele de depunere si retragere.
O parte din persoanele fara depozit sau cont considera ca statutul propriu nu corespunde cu cel al unui individ care se prezinta la o banca. In perceptia unora clientii bancilor sant oamenii de afaceri sau cei cu venituri foarte mari. Neintelegerea informatiilor dintr-un pliant de prezentare a produselor si servicilor bancare reprezinta o alta bariera pentru realtionarea cu institutiile de credit.
Repondentii au indicat o serie de neajunsuri ale ofertelor bancare. Clientii isi doresc o comunicare mai buna cu functionarul bancar, care sa le ofere siguranta, sa le prezinte avantajele intr-un mod realist si prin discutii "de la om la om", la sediul bancii.
In opinia celor chestionati, pentru pastrarea si fidelizarea clientelei existente serviciile de calitate sunt esentiale, cea mai intalnita nemultumire fiind legata de cozile de la ghisee. In acelasi timp, este nevoie de o informare pro activa, oferta bancii sa vina spre client. Persoanele fizice isi doresc, de asemenea, ca depozitele reinnoite la scadenta sa beneficieze de un castig suplimentar.
razvan.voican@zf.ro
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
