Numărul companiilor de impact care au intrat în insolvenţă a fost anul trecut cu 42% mai mic decât în 2019, respectiv de la 139 la 80 de firme, motivele ţinând de facilităţile fiscale oferite pentru combaterea crizei şi închiderea tribunalelor în pandemie, arată o analiză făcută de CITR, parte din Impetum Group.
La nivelul întregii economii, numărul companiilor care accesează insolvenţa la nivel naţional este într-o scădere continuă de şapte ani. Însă această tendinţă (12% de la 5.830 în 2019 la 5.144 în 2020) se datorează amânării intrării în insolvenţă, nu neapărat situaţiei mai bune a firmelor.
În opinia CITR, dacă în 2020 s-a văzut impactul direct al pandemiei asupra unor industrii, cum ar fi HoReCa şi transporturi, în 2021 vor fi în dificultate, printr-un efect de domino, industrii conexe acestora precum auto, producţie componente auto, aviaţie, turism, agricultură, producţie carne, lactate, panificaţie şi creşterea animalelor.
„Potrivit estimărilor noastre, bazându-ne pe rezultatele financiare previzionate ale anului 2020, numărul companiilor în insolvenţă iminentă ar urma să crească la un nivel record al ultimilor 8 ani, similar cu situaţia din 2013. Abia acum începe să se contureze dimensiunea efectelor financiare ale crizei sanitare, efecte ce sunt momentan amânate de facilităţile fiscale. Însă amânarea diminuează şansele de redresare. Am observat anul trecut o creştere a numărului de proceduri de restructurare în zona de preinsolvenţă sau în afara insolvenţei (OG6). Această tendinţă a pieţei ne arată că antreprenorii au căutat măsuri de restructurare. Aici cred că este cheia redresării economice, a declarat Vasile Godîncă-Herlea, Managing Partner CITR şi Head of Business Development Impetum Group.
În acelaşi timp, impactul economic al proiectelor de insolvenţă şi de restructurare a fost în creştere anul trecut, valoarea activelor firmelor implicate fiind de 1,5 mld. de euro, cu 28% mai mare decât în anul 2019, iar numărul total de locuri de muncă afectate este de 11.717. De asemenea, aceste companii au o valoare a cifrei de afaceri de 937 mil. euro, cu 24% mai mult comparativ cu cifra anului 2019.
Conform analizei CITR, în 2020 au intrat în insolvenţă şi restructurare în medie 7 companii de impact lunar, puţin peste jumătate din numărul înregistrat anul precedent. Totuşi, 26% dintre companii înregistrează şi datorii la stat, în valoare de 149 mil. lei, putem concluziona că nu a fost o continuare firească a trendului descendent al insolvenţelor ci o acutizare a stării de sănătate a companiilor româneşti.
„Toate acestea au creat în rândul companiilor aflate în dificultate o falsă impresie că a dispărut necesitatea şi urgenţa de a lua o decizie pentru a-şi redresa afacerea. Experienţa noastră de 20 de ani în zona companiilor în dificultate ne spune că această amânare doar înrăutăţeşte sanşele de redresare ale companiilor. Insolvenţa şi restructurarea se dovedesc adesea a fi cele mai eficiente metode de însănătoşire ale companiilor care se confruntă cu un impas. Sunt soluţii care ajută la protejarea companiilor în momente de criză, indiferent că ne referim la crize economice, sectoriale sau punctuale, la nivel de companie”, a declarat Andra Olar Caragea, CEO CITR.
Sectoarele de activitate cu cele mai multe companii de impact intrate în insolvenţă şi restructurare sunt: industrie (26%), comerţ (14%), energie (10%) şi agricultură (10%).
Muntenia (87%), Transilvania (7%), Sud-Est (3%) sunt regiunile cu cel mai mare procent de companii de impact care au intrat în insolvenţă şi restructurare, în funcţie de valoarea activelor imobilizate. Judeţele cu cele mai multe companii afectate sunt: Bucureşti şi Ilfov (40%), Braşov (6%) şi Cluj (5%)
De asemenea, pandemia a avut efecte şi asupra iniţiativelor antreprenoriale, în condiţiile în care mai puţini români au decis să îşi deschidă o afacere în 2020. Datele ONRC arătă o scădere de aproape 19% a numărului de companii înfiinţate comparativ cu 2019. Cei mai descurajaţi au fost antreprenorii din domeniile: agricultură, silvicultură şi pescuit (-52%), activităţi de spectacole, culturale şi recreative (-51%), industria prelucrătoare (-40%), asigurări sociale din sistemul public (-33) şi hoteluri şi restaurante (-29%).
