Adrian Vasilescu, BNR: Vom menţine creşterea în „V“a PIB-ului?

Răspunsul nu poate fi dat nici cu DA sau NU, pentru că în judecată se vor interfera nenumărate nuanţe, şi nici mizând pe evoluţii ale indicatorilor de referinţă care să fie anticipate cu garanţie de o sută la sută.

În principal din două motive. Lumea toată, sub impactul actualei crize, este predominant vulnerabilă, incertă şi riscantă. Context în care, la rândul său, societatea românească a trecut prin cele trei luni deosebit de grele ale celui de-al doilea trimestru din acest an primind direct în plex cele trei şocuri – riscul, incertitudinea şi vulnerabilitatea. Rezultatul, reflectat în activitatea economică, dar resimţit de întreaga societate, fiind exprimat de o rostogolire, de o cădere zgomotoasă a PIB-ului pe 12 trepte.

Deşi trimestrul al doilea s-a încheiat acum o lună şi 19 zile, abia la sfârsitul săptămânii trecute Statistica ne-a comunicat starea PIB-ului, din aprilie până în iunie, într-un document intitulat „estimări-semnal“ cuprinzând doar cifrele esenţiale, fără o desfăşurare pe componente a acestui principal agregat al contabilităţii naţionale. Ca să nu fie nicio confuzie, nu e un reproş, e o constatare, pentru că aşa se petrec lucrurile în economie, la noi şi în toată lumea, căci datele PIB-ului împlică milioane şi milioane de calcule, urmate de verificări şi răsverificări.

În Uniunea Europeană, de altfel, chiar dacă nu se aplică şi la PIB regula de la inflaţie, unde comunicatele se dau în aceeaşi zi şi la aceeaşi oră în toate cele 27 de state-membre, există şi aici un calendar pe care fiecare ţară e obligată să-l respecte în relaţia cu Biroul European de Statistică. Asa că, în condiţiile date, o configurare anticipată a parametrilor şi a detaliilor acestei căderi a PIB-ului de 12,3 la sută o găsim în analiza făcută de Consiliul de Administraţie al BNR, în şedinţa din 5 august, a cărei minută a devenit publică la 14 august.

De reţinut: impactul economic sever al pandemiei, care a determinat căderea drastică a PIB-ului, a avut punctul de maximă intensitate în aprilie. Este concluzia Consiliului celor 9 al BNR. De aici, de la cel mai de jos punct al căderii, se deschid patru direcţii de desfăşurare a ciclului economic, reprezentate grafic în tratatele de economie prin patru litere – V, L, U si W. Şi cum, revenind la analiza invocată, reţinem în continuare că din luna mai, pe fondul acţiunii conjugate a trei factori – 1) retragerea graduală a restricţiilor de mobilitate fizică; 2) efectele programelor de sprijin ale Guvernului; 3) şi ale deciziilor de politică monetară ale Băncii Naţionale – în economie a început procesul de recâştigarea a altitudinii pierdute, e cert că direcţia urmată nu poate fi decât „V“. Cu vârful format în aprilie şi cu un început de constituire a literei „V“ în mai şi iunie.

Şi mai departe ? Dacă economia va reuşi să menţină în continuare  această direcţie, până la sfârsitul anului, atunci România va înregistra o victorie importantă. Chiar dacă recucerirea înălţimii pierdute nu va fi integrală şi, în această variantă, nu vor fi recuperate toate cele 12 trepte pe care s-a rostogolit PIB-ul în aprilie. Important va fi să urcăm, să urcăm fără întrerupere.

Suntem în plină criză, o criză dublă, în sensul că riscurile, incer­titudinile şi vulnerabilităţile lovesc două ţinte: viaţa şi economia. Iar viaţa are prioritate, aşa că vor mai interveni restricţii, care vor afecta şi de aici înainte economia. Sub această ame­­ninţare, conjugată cu deficitul bugetar peste 3 la sută la care am ajuns înainte de criză, cu deficitul balanţei co­mer­ciale care ne provoacă dureri de cap de mai mulţi ani, reflec­tat în tri­mes­trul al doilea într-o  creş­tere de patru ori a aportului ne­gativ  al exportului net în formarea PIB-ului  şi cu alte câteva deficite, va fi ne­ce­sară o evaluare corectă a lo­co­motivelor care trag economia îna­inte. Pentru a fi exploatate inten­siv. Comu­ni­­catele statistice din aceste zile au relevat câteva: comerţul cu ridi­cata, ser­viciile de piaţă făcute com­pa­niilor, lu­crările de construcţii. Şi nu sunt singurele.

Este de importanţă cardinală să menţinem creşterea în „V“ până la jumă­tatea anului viitor. Atunci, po­trivit multor previziuni, vom putea să începem să primim bani pe pro­iectele cu care să deschidem „punga“ ce va fi umplută de Uniunea Euro­peană, din bugetul multianual şi din fondul de re­lansare economică. Bani pentru investiţii.