„Anul 2019 nu a fost niciodată o ţintă asumată de cineva cu responsabilitate. Operaţional, data 2019 devine imposibilă. Anul viitor ar trebui să intrăm în mecanismul ratelor de schimb, nicio discuţie despre aşa ceva. Acum se pune problema care ar fi ţinta. Să ne mai propunem sau nu să adoptăm euro? Suntem obligaţi să adoptăm euro la un moment dat, iar calendarul trebuie să fie realist. Un obiectiv care este nerealist poate genera comportamente care ulterior sunt dăunatoare economiei“, a afirmat Ionuţ Dumitru, preşedintele Consiliului Fiscal, la o conferinţă organizată la Academia de Studii Economice cu tema „România şi Zona Euro“.
La rândul lui, Radu Crăciun, economistul-şef al BCR, spune că abordarea în ceea ce priveşte intrarea în zona euro trebuie să fie diferită faţă de cea pe care România a avut-o în 2007 când a intrat în Uniunea Europeană (UE).
„Procesul de divergenţă între anumiţi membri ai zonei euro a continuat, nu am observat o micşorare a diferenţei dintre aceste state. Ba mai mult, cele dintre flancul nordic şi cel sudic au început să crească. Principala problemă a ţărilor care aderă la zona euro este lipsa de convergenţă economică şi culturală. Întrebarea este ca ţară dacă ne propunem să convergem doar economic sau cultural din punct de vedere al valorilor, al eticii în afaceri, al consecvenţei.“
Prezent la conferinţă, şi europarlamentarul Theodor Stolojan şi-a exprimat punctul de vedere în privinţa adoptării monedei euro. „BNR spune că s-au propus diferite date de aderare în care s-a arătat că este nevoie de un program, un plan de acţiune, o foaie de parcurs. Cine ar trebui să facă acest program? Guvernul ar trebui - dar nu poate. Părerea mea este, şi mă adresez instituţiei BNR, că BNR trebuie să iasă cu acest program, să îl prezinte guvernului şi să ştie şi populaţia că acest program există. Nu putem să stăm să discutăm despre necesitatea unui program, trebuie făcut acest pas până la urmă, astfel stăm şi aşteptăm. Ce aşteptăm? Nu ştiu.“
Adoptarea monedei euro în 2019 a devenit o ţintă nefezabilă după ce clasa politică şi-a asumat acest angajament în primăvara anului 2014, iar oficialii băncii centrale nu au contestat atunci acest obiectiv pe care în prezent îl consideră „ambiţios“.
Calendarul pentru adoptarea euro la momentul intrării României în UE, în 2007, stabilea că România ar urma să adere la clubul monedei unice în 2015, însă după declanşarea crizei din 2008 ţinta a fost amânată.
Analiştii au susţinut că printre motivele pentru care adoptarea euro ar putea fi amânată din nou se numără criza, convergenţa reală, termenul prea optimist asumat iniţial de guvern.
Toate cele 12 ţări care au aderat la UE din 2004 sunt obligate prin Tratatul de la Maastricht - care vizează indicatori precum inflaţia, dobânzile, stabilitatea cursului de schimb, deficitul bugetar şi datoria publică - să adopte euro, dar trebuie mai întâi să îndeplinească mai multe criterii, astfel încât termenul este flexibil.
Referindu-se la protestele recente, Lucian Croitoru, consilier al guvernatorului BNR susţine că ceea ce vedem în stradă este rezultatul lipsei libertăţii în faţa corupţiei şi a lipsei libertăţii proprietăţii. „România are printre cele mai modeste scoruri din Uniunea Europeană atunci când se măsoară aceste două libertăţi. În România nu există o libertate a proprietăţii“, a spus Lucian Croitoru.
El a explicat că România a parcurs după Revoluţia din 1989 trei etape. Prima, în 1989, când s-a rupt de comunism. Şi atunci s-a făcut un mare „deal“, o mare „afacere“: cei care aveau puterea politică atunci au preluat şi puterea economică şi legislativă. A doua etapă a început în 2005, cand s-a declanşat lupta împotriva corupţiei. Această luptă a demarat greu şi s-a acceptat abia în ultimii ani. Acum suntem în această etapă, când această afacere se rupe, dispare. În 1989, libertatea economică a fost confiscată, iar ceea ce trebuie să înţelegem este că acea libertate economică trebuie crescută“.
Croitoru a mai adăugat că prin creşterea libertăţii economice s-ar rezolva multe din doleanţele exprimate de protestatari.
„Ştiu că dacă i-am întreba ce îşi doresc, unii ar spune că vor infrastructură rutieră, alţii ar dori infrastructura din sănătate îmbunătăţită. Alţii pe cea din educaţie. Dar dacă vom creşte libertatea economică, vom avea ca efect secund şi autostrăzi şi o infrastructură mai bună în sănătate şi aşa mai departe“, a mai spus Croitoru.
