Bănci și Asigurări

Achiziţiile publice au atins o valoare-record de 49 de miliarde de euro în 2019, de cinci ori mai mare faţă de 2009. ”Cu un procent de 22% din PIB alocat achiziţiilor, România se aliniază statelor dezvoltate precum Olanda sau Elveţia”

Achiziţiile publice au atins o valoare-record de 49 de...

Autor: Adelina Mihai

09.07.2021, 11:00 697

Achiziţiile publice au ajuns la o valoare record de 49 de miliarde de euro în 2019, de cinci ori mai mare decât în 2009, potrivit unui raport al Institutului pentru Politici Publice. În 2020, statul a făcut achiziţii în cuantum de 37 de miliarde de euro.

Ca procent raportat la PIB, valoarea achiziţiilor publice a crescut de la 8% din PIB în anii 2009 şi 2010 până la 22% din PIB în 2019. În 2020, achiziţiile publice au reprezentat 17% din PIB.

”În statele cu instituţii democratice fragile procentajul achiziţiilor publice din PIB este unul mic, indicând capacitatea limitată a guvernelor de a livra servicii de calitate cetăţenilor lor, conform unei analize a Băncii Mondiale. Ţările OECD (Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică) cu stabilitate politică excepţională dovedesc procentaje ridicate – 25% în Elveţia şi 20% în Olanda. Procentul achiziţiilor publice ca proporţie din PIB pentru România anului 2009 – 8% - indica fragilitatea sistemului de stat. Creşterea indicatorului din România la 22% indică faptul că ţara a ajuns la nivelul celor din OECD din această privinţă”, se arată în raportul ”Achiziţii publice 2019- 2020” publicat astăzi de Institutul pentru Politici Publice (IPP).

 

Mai bine de jumătate (53%) din totalul achiziţiilor publice (de 49 de miliarde de euro în 2019) au fost realizate de către 50 de firme private, cele mai multe din sectorul farmaceutic şi al serviciilor medicale.

”În top 20 al actorilor privaţi cu cele mai mari valori ale achiziţiilor în 2019, primul loc este ocupat de ALLIANCE HEALTHCARE ROMANIA (fostul Farmexpert - n.red.) – un distribuitor român de produse farmaceutice - cu un total aproximativ de 4 miliarde EUR din 4.350 de contracte semnate în cadrul sistemului de sănătate. Locurile II şi III sunt ocupate de companiile farmaceutice româneşti: MEDIPLUS EXIM - în jur de 3,4 miliarde EUR din 5.546 contracte de achiziţii publice - şi PHARMAFARM SRL cu aproximativ 3,1 miliarde EUR din 2.372 contracte de achiziţii publice cu spitale”, se arată în raportul IPP.

În 2020, primele 50 de firme care au câştigat contracte de achiziţii publice aveau 27% din volumul pieţei achiziţiilor publice (de 37 de miliarde de euro anul trecut).

”Tendinţa observată în 2019 este valabilă şi pentru 2020. De fapt, primii 3 jucători după numărul de contracte sunt aceiaşi în 2019 ca şi pentru 2020 şi anume: MEDIPLUS EXIM - cu un total de 1.147 de contracte - FARMEXIM SA - cu un total de 1.006 contracte - şi ALLIANCE HEALTHCARE ROMANIA - cu un total de 951 contracte”, se arată în raportul IPP.

 

În ceea ce priveşte clasamentul autorităţilor care au încheiat cele mai multe contracte de achiziţii publice, cele mai multe au fost spitalele. Totuşi, există şi câteva excepţii. În 2019, pe primele 5 locuri în topul autorităţilor contractante după valoarea achiziţiilor publice s-au aflat Spitalul Universitar de Urgenţă Militar Central ”Dr. Carol Davila” (cu achiziţii în valoare de 3 mld. euro în 2019), Delgaz Grid (2 mld. euro în 2019), Sectorul 6 al Mun. Bucureşti (2 mld. euro în 2019), Spitalul Judeţean de Urgenţă Brăila (2 mld. euro în 2019) şi Spitalul Judeţean de Urgenţă Călăraşi (1,6 mld. euro în 2019).

În 2020, pe primele locuri în topul autorităţilor contractante după valoarea achiziţiilor s-au aflat OMV Petrom (4,2 mld. euro – achiziţii în 2020), Engie România (3,8 mld. euro în 2020), CNAIR – compania de drumuri (1,4 mld. euro), Institutul Clinic Fundeni (1,3 mld. euro) şi Unitatea Militară 0510 Bucureşti (1,2 mld. euro).

Anul trecut, în contextul stării de urgenţă, preşedintele Klaus Iohannis a dat două decrete prezidenţiale pentru a facilita procesul de achiziţii publice în zona echipamentelor medicale. Unul dintre decrete menţiona, printre altele, că autorităţile pot achiziţiona direct elemente peste pragul de 135.000 de lei, fără a menţiona un prag maxim al achiziţiilor.

”Lipsa stabilirii unor limite superioare clare pentru valoarea achiziţiilor publice directe (achiziţii fără licitaţie sau procedură de atribuire), precum şi lipsa asigurării transparenţei unei astfel de achiziţii (primul decret de urgenţă conţinea obligaţia autorităţilor contractante de a informa ANAP din contractele lor în termen de 30 de zile de la semnare, dar al doilea decret de urgenţă nu conţinea nicio obligaţie de raportare) a lăsat lacune care puteau fi exploatate. De exemplu, Oficiul Naţional pentru Achiziţii Centralizate (ONAC) a permis oricărui operator economic să participe la procedurile de achiziţii pentru echipamente medicale, chiar dacă comercializarea echipamentelor medicale nu se afla în sfera sa de activitate”, mai arată raportul IPP.

 
 
 
 
 
 
 
 


 

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO