Cea mai mare teamă legată de campania agresivă a Fed de creştere a dobânzilor pentru încetinirea inflaţiei este că va arunca economia americană în recesiune. Oficialii băncii centrale s-au arătat convinşi că pot aduce economia la sol printr-o „aterizare lină“. Analiştii şi traderii au fost mai pesimişti, anticipând o „aterizare dură“, unii jucători din economie chiar dorindu-şi o contracţie economică, singura cale văzută de ei pentru răcirea pieţei muncii şi reducerea presiunilor salariale. Însă pentru americanul de rând recesiunea reînvie trauma pierderii locului de muncă şi a necazurilor financiare căpătată când criza creditelor subprime a dus la prăbuşirea pieţe imobiliare, paralizând sistemul bancar şi economia în 2007-2008.
National Public Radio îşi linişteşte publicul confuz amintind că direcţia economiei nu este deloc clară nici pentru specialişti. Dacă la începutul anului avertismente că plonjonul economic este inevitabil veneau din toate direcţiile, acum consensul este că economia este surprinzător de rezistentă. De aceea şi inflaţia se dă atât de greu bătută. Totuşi, după una din cele mai agresive campanii ale Fed de creşteri de dobânzi din istorie, indicatorul a coborât la 3% în iunie, de la vârful de 9%, iar rata şomajului este de numai 3,6%, aproape de minimul ultimilor 50 de ani.
Iar numărul de locuri de muncă nou create încă îl depăşeşte pe cel al concedierilor. Apoi, creşterile salariale au început să întreacă inflaţia. Prin urmare, se pare că Fed reuşeşte să îmblânzească inflaţia fără a distruge prea multe locuri de muncă - soft landing.
Dacă economia se îndreaptă spre recesiune, aşa cum spun unii analişti, va fi probabil una atipică. Optimismul a crescut mult de la începutul anului, iar ecourile crizei bancare din martie par să se fi disipat. Într-un sondaj de opinie realizat în ianuarie de Asociaţia Naţională pentru Economie în Afaceri doar 42% din analiştii participanţi au prognozat că SUA vor reuşi să evite recesiunea în următoarele 12 luni. Un studiu asemănător al Bloomberg publicat în decembrie a găsit că, speriaţi de creşterile de dobânzi, 70% din economişti se aşteptau să vină recesiunea. Într-un sondaj din iulie, 71% din specialişti au spus că este improbabilă o recesiune în următorul an.
Şi Forbes arată cu câtă graţie economiştii au dat-o în bară cu avertismentele despre venirea recesiunii, fie ea doar una de decor sau una asemănătoare Marii Depresiuni. Astfel, pe parcursul anului, mulţi analişti de pe Wall Street, executivi din companii şi investitori miliardari au fost forţaţi să amâne sau să revină asupra prognozelor lor pesimiste. Acum, băncile de investiţii emit proiecţii din ce în ce mai optimiste.
Economistul-şef al Bank of America prezicea anul trecut o „recesiune uşoară“, dar în prezent asigură că răul nu va veni până anul viitor. Goldman Sachs, în general mai optimistă decât surorile ei, estima în iunie o probabilitate de recesiune de doar 25% în următoarele 12 luni. După ce a aflat că inflaţia a încetinit la 3%, a redus şansele la 20%.
Pe de altă parte, inflaţia, penuriile, rupturile de pe lanţurile de aprovizionare şi conflictele comerciale fac ca de câţiva ani prognozele să fie deosebit de inexacte. Există, de asemenea, şi erori umane.
Nici BCE şi nici Fed nu au prevăzut de la început amploarea actualului val de inflaţie şi au asigurat mult timp că scumpirile sunt doar trecătoare în timp ce preţurile se duceau tot mai în sus. Dar Fed a acţionat mai din vreme şi mai hotărât.
Tot legat de Fed, Forbes aminteşte cum în februarie 2008, cu câteva luni înainte de colapsul băncii americane de investiţii Lehman Brothers, preşedintele de atunci al băncii centrale, Ben Bernanke, spunea Congresului că deşi „situaţia economică“ a devenit „sesizabil mai puţin favorabilă“, el nu vede vreo recesiune la orizont.
Iar prognozele sale erau susţinute de majoritatea analiştilor. Apoi Lehman Brothers s-a prăbuşit, dând startul crizei financiare globale şi marii recesiuni. Cei care au mers atunci contra curentului mizând pe colaps economic şi financiar au devenit vedete.
Astazi, The Conference Board, un think-tank de analiză susţinut de companii, apreciază, pe baza unui indicator anticipativ al activităţii economice, că economia americană s-ar putea să fi intrat deja într-o recesiune uşoară care va ţine până în primul trimestrul al anului viitor. Cauzele scăderii economice sunt „preţurile ridicate, înăsprirea politicii monetare, accesul restricţionat la credit şi cheltuielile guvernamentale reduse“. Un sondaj recent al companiei de cercetare a pieţei Numerator arată că 63% din consumatorii americani cred că economia SUA este în recesiune. Tot atâţia consideră că situaţia se va înrăutăţi, iar 73% dintre respondenţi spun că inflaţia va reîncepe să accelereze. Tendinţa lor este să reducă din cheltuieli.
Va intra economia americană, cea mai mare din lume, în recesiune? Analiştii văd şanse din ce în ce mai mici, deşi acum o lună înclinau să creadă că da. Unii sunt siguri că economia este deja într-o formă sau alta de recesiune. Spre exemplu, consumatorul american se comportă de parcă ar fi recesiune, arată datele. Iar acest lucru este important deoarece consumul privat este coloana vertebrală a economiei SUA, reprezentând aproape 70% la PIB. Ce se întâmplă acolo este important pentru Europa deoarece liderul economic al regiunii, Germania, îşi trimite cea mai mare parte a exporturilor în SUA. Iar de piaţa şi de uzinele germane depind mai multe economii europene, în special cele est-europene.
