România este încă în cărţi pentru accesarea unor fonduri europene substanţiale în vederea realizării unui proiect demonstrativ de un miliard de euro pentru captarea şi stocarea dioxidului de carbon, în lupta pentru finanţare fiind 10 alte astfel de investiţii din Marea Britanie, Olanda, Polonia, Franţa şi Italia.
"Veştile sunt foarte bune pentru noi pentru că am depăşit cu bine evaluarea tehnică şi financiară realizată de către BEI (Banca Europeană de Investiţii - n. red.). Rămânem în competiţia europeană, dar suntem într-o perioadă în care trebuie reconfirmată susţinerea la nivel de guvern. Dacă reuşim acest lucru până la sfârşitul acestei luni, avem un mare avantaj, mai ales că suntem singurul proiect din această regiune", spune Carmencita Constantin, directorul diviziei de energie şi mediu din cadrul ISPE - Institutul pentru Studii şi Proiectări Energetice.
Proiectul cu care România participă la această competiţie europeană este denumit Getica CCS şi presupune ca dioxidul de carbon, care în mod normal este eliberat în atmosferă de Complexul Energetic Turceni, cea mai mare termocentrală din România, care face acum parte din Complexul Energetic Oltenia, să fie captat în anumite instalaţii, transportat prin reţelele Transgaz şi îngropat la mari adâncimi, aici fiind zona de expertiză a Romgaz, cel mai mare producător de gaze naturale local. În total, valoarea proiectului s-ar ridica la un miliard de euro, jumătate din această sumă urmând să fie reprezentată de o finanţare europeană. Logica unui astfel de proiect vine în contextul în care România şi-a asumat anumite obligaţii privind reducerea emisiilor de CO2, iar Uniunea Europeană s-a angajat într-o luptă dură cu poluarea pe termen lung. Din acest proiect, dincolo de companiile de stat enumerate mai sus, mai fac parte Institutul de Studii şi Proiectări Energetice (ISPE), GeoEcoMar, Ministerul Economiei şi Guvernul. În mai anul trecut proiectul a fost depus pentru analiză la Banca Europeană de Investiţii.
"Au mai rămas zece proiecte în această cursă. Cinci sunt din Marea Britanie, iar apoi urmează Olanda, Polonia, Franţa, Italia şi noi, fiecare cu câte un proiect. 50% din costurile eligibile şi de operare pentru primii zece ani de viaţă pot fi finanţate prin fonduri europene. Dacă nu reuşim acum, vom participa şi la a doua competiţie. Nu avem de gând să renunţăm la această tehnologie pentru că ea trebuie să se dezvolte", a mai precizat Carmencita Constantin.
Citiţi articolul integral pe www.zfcorporate.ro
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
