Principalele companii de construcţii din Spania şi-au reluat activitatea. Italia face primele manevre pentru a pune din nou în mişcare industria. Volkswagen, cel mai mare constructor auto din lume, şi-a repornit producţia la emblematica fabrică germană Wolfsburg, dar la doar 10% din capacitate. În Germania şi magazinele s-au deschis. Franţa pregăteşte măsuri de relaxare a izolării, în timp ce Austria, Cehia Grecia şi Portugalia sunt deja mai departe pe acest drum.
Ţările europene, dar şi de pe alte continente, îşi repornesc economiile, însă încearcă să se desprindă din recesiunea cauzată de COVID-19 fără principalul motor: consumatorul, sau omul de rând care face cumpărături şi plăteşte taxele. În aceste condiţii, deschiderea magazinelor în Germania este considerată un test pentru sectorul retailului european.
A pregăti companiile să-şi reia operaţiunile s-ar putea dovedi mai simplu decât a convinge consumatorul să ignore pericolul infectării sau al disponibilizării şi să iasă la cumpărături, să mănânce la restaurant, să călătorească departe sau să mergă pe stadion, scrie Bloomberg. Unele firme sunt nerăbdătoare să intre din nou în afaceri. Altele se tem că odată terminat ajutorul de la stat, vor sucomba. Între timp, omul de rând, pe lângă virus, mai are şi alte temeri: nimeni nu-i garantează că nu va rămâne fără loc de muncă sau, dacă e deja şomer, că va fi reangajat în condiţii favorabile. De asemenea, nimeni nu ştie cât va dura criza şi cât de mult în jos se va duce economia.
„Nimic din ceea ce înseamnă redeschiderea economiei nu va fi uşor. Însă restartarea afacerii va fi mai puţin complicată decât restartarea cererii agregate“, spune economistul-şef de la Moody’s Analytics Mark Zandi. Rezultatul va fi o repornire dezechilibrată a economiei globale, cu industria manufacturieră şi cu naţiunile dependente de ea revigorându-se mai rapid decât serviciile şi economiile care depind de acest sector. Acest lucru va pune presiuni mari pe marile bănci centrale ale lumii.
În cel mai mare pericol de criză prelungită sunt statele dependente de turism sau unde turismul are o pondere semnificativă în economie. În Europa, Croaţia, Grecia, Muntenegru, Spania şi Austria fac parte din acest grup. Banca Centrală Europeană, Rezerva Federală americană şi Banca Japoniei au săptămâna aceasta şedinţe de politică monetară, iar investitorii vor urmări cu atenţie orice indiciu despre cum aceste instituţii îşi vor susţine economiile. În ultima criză, Fed a acţionat mai rapid şi mai hotărât, ceea ce a făcut ca economia americană să-şi revină mai repede decât, spre exemplu, cea a zonei euro, iar SUA şi-au menţinut până anul acesta avantajul. BCE trebuie să dovedească, din poziţia de ultim apărător al euro, că mai are muniţie şi arme nefolosite. Orice ezitare poate avea consecinţe pe termen lung. Analiştii de la Deutsche Bank prezic că până la sfârşitul anului SUA îşi vor fi recuperat doar 40% din cât au pierdut din PIB şi locuri de muncă în actuala criză. Problemele demografice fac şi mai nesigură o revenire din care lipseşte consumatorul: în SUA, spre exemplu, cetăţenii cu vârste de peste 65 de ani contribuie cu 20% la cheltuielile de consum. Iar despre vârstnici se ştie că sunt mai conservatori, mai ales în vremuri de recesiune. În plus, persoanele în vârstă sunt mai vulnerabile la COVID-19, aminteşte Torsten Slok, economistul-şef de la Deutsche Bank Securities.
Şi cu economia Chinei în ceea ce ar putea fi considerată o recesiune chineză, marile companii ale lumii nu se vor mai putea baza pentru creştere pe cheful de cheltuială al chinezului din clasa de mijloc. „Se vorbeşte de o întărire a creşterii pentru unele articole foarte scumpe în China, însă cererea generală din partea omului de pe stradă este mai slabă“, explică Selena Ling, strateg la Oversea-Chinese Banking Corp.
Pentru Europa de Est şi Europa în general contează cel mai mult ce se întâmplă în Germania, cea mai mare economie a regiunii şi principalul motor industrial.
Volkswagen, unul din simbolurile industriei germane, a anunţat ieri că a repornit fabrica din Wolfsburg, cea mai mare pe care o are, pentru a da muncitorilor timp să se adapteze noilor măsuri de igienă necesare prevenirii infectării cu coronavirusul care produce Covid-19, scrie Reuters. Pentru început, capacitatea de producţie va fi de 10-15% din cea anterioară crizei, apoi va fi majorată treptat, într-o săptămână, la 40%. Luni, 8.000 de angajaţi au început să asambleze maşini, în această săptămână urmând ca fabrica să livreze 1.400 de automobile. †
În Berlin, chiar şi în Mitte , un renumit cartier comercial, deşi magazinelor li s-a permis deschderea săptămâna trecută, după cinci săptămâni de inactivitate, străzile sunt mai mult goale, notează Financial Times. Berlinul nu mai este un oraş fantomă, dar nici nu mai musteşte de viaţă ca înainte de criză. Multe magazine încă nu primesc clienţi, iar cele care s-au redeschis pentru public nu văd prea mulţi cumpărători. „Vânzările noastre se vor prăbuşi“, se plânge Chantal Frohnhoefer, managerul Macchina Caffe, un distribuitor de aparate de făcut espresso. „Nimeni nu vrea să iasă la cumpărături. Oamenii sunt încă prea speriaţi că se vor infecta.“ Dintre toate ţările mari europene lovite de Covid, Germania a fost prima care şi-a redeschis magazinele. De aceea, ce se întâmplă în Germania este urmărit cu mare atenţie de toată Europa. Analiştii vor să vadă cum a alterat pandemia comportamentul consumatorilor. Nils Busch-Petersen, preşedintele patronatelor din comerţul regiunii Berlin-Brandenburg, se teme de distrugeri economice pe termen lung. „Intrăm într-o perioadă lungă care s-ar putea dovedi mai dezastruoasă decât închiderile pentru izolare“, spune el. „Măcar atunci când au fost închise, magazinele aveau dreptul la ajutoare de la guvern. Acum fiecare este pe cont propriu.“ Astfel de patronate tind întotdeauna să redea o imagine sumbră atunci când este în folosul lor. Însă şi printre economiştii de top sunt pesimişti. „Consumatorii vor fi foarte prudenţi „ şi-au pierdut o mare parte din venituri şi vor vrea să facă economii“, spune Clemens Fuest, preşedintele think-tank-ului Ifo Institute. „Magazinele vor căuta să atragă cumpărători cu discounturi şi oferte specifice, dar vor avea probleme în a atinge nivelul de vânzări de dinainte de criză.“ Pentru oraşe cosmopolitane ca Berlinul, şi oprirea bruscă a turismului internaţional reprezintă un şoc masiv. Turiştii înţesau barurile, berăriile, restaurantele, făceau cumpărături. În capitala Germaniei, turiştii, nemţi sau străini, contribuiau cu 20-25% la comerţul de retail. De acum încolo, magazinele, berariile şi restaurantele se văd în situaţia de a se baza doar pe cheltuielile localnicilor, care şi ei sunt speriaţi de criză. „Mulţi cumpărători suferă de temeri existenţiale. Sunt în şomaj tehnic sau fără loc de muncă, aşa că banii trebuie drămuiţi“, spune Tatjana Steinbrenner, managerul unui magazin de proximitate din oraşul Bensheim. „Vânzările sunt la 40% din cât erau normal.“
