Test de anduranta la o motocicleta. In Romania, aceasta formulare poate suna oarecum ciudat, iar asta pentru ca asa ceva nu s-a mai realizat pana acum la noi. Presa de specialitate de pe alte meridiane a transformat acest gen de teste in rutina, caci numai astfel poti da un verdict corect.
"Victima" acestui test este un Harley Davidson Sportster 1200C. De ce un motor atat de exclusivist? De ce nu? Daca tot este primul, sa fie si unul dintre cele mai emblematice nume din domeniu. Dar sa incepem.
Mereu mi-am dorit un Harley, inca de acum vreo 10 ani, cand am mers prima oara pe o motocicleta. Acum ceva vreme, mi s-a ivit sansa de a-l avea... pentru ca pe 4 octombrie sa ma cutremur tot de emotie cand aveam sa urc pentru prima oara pe Harley-ul meu. Sentimentul este comparabil cu acela pe care-l ai prima data cand... stiti voi. Si incepand cu acea data... week-end-urile nu-mi mai ajungeau, distantele dintre orase imi pareau prea scurte, visam la inceputul verii, nu mai voiam nimic altceva decat sa-mi calaresc motorul. Oriunde, oricat.
Profitand de locul unde lucrez si de noua mea achizitie, nefiind egoist de felul meu, am hotarat sa fac din bucuria mea o treaba buna. Uite-asa am ajuns sa facem noi primul test moto de anduranta.
Sa incepem treaba. Sportster-ul este un motor care se preteaza si la mersul in oras - lasandu-te sa te strecori printre masini -, si la drumuri lungi si sosele impovarate de culorile toamnei. Uite asa am inceput si eu sa fac rodajul motorului, cei 800 km fara pasager sau bagaje, fara a depasi 100 km/h sau 3.500 rpm. Primii kilometri au insemnat un drum superb spre Tg. Jiu, drum care m-a dus de la agonica autostrada, cea distrusa, la superbul peisaj de pe Dealu Negru. La finalul calatoriei, nu ma astepta decat un gratar gustos facut la un foc generos, ceea ce a facut sa nu mai simt frigul ce-mi intrase in oase. Motocicleta, dansul, Harley-ul, a mers fantastic, chiar daca se simtea un pic cam incomod, un pic prea rigid, prea strans. La inspectia de la destinatie nu se putea observa nimic in neregula, incepand cu vreun strop de ulei pe undeva si pana la slabirea vreunui surub.
Duminica la prima ora, am curatat-o de muste si de praf si am pregatit-o de drum. Dupa ce mi-am baut gustosul ness cu lapte si mi-am fumat cele doua tigari de dimineata, am privit profund catre norii ce pareau a se aduna. Cu pericolul in spate, am pornit din nou la drum, lasand in urma un nor de praf si frumusetea locurilor vazute. Kilometrii se derulau pe tripmeter-ul de bord lasand ploaia tot in spate, timp in care "prietenul omului" rula fara nici un sunet suspect. Dupa 2 ore de drum, la prima pauza, am facut din nou o inspectie sumara; rezultatul, asa cum ma asteptam: nici o problema. Pe la ora 23, am ajuns la culcus, si eu, si calul meu. Dupa noaptea de odihna, amandoi ne-am facut un dus, ne-am gresat si ne-am reinceput treaba.
In week-end-ul care-a urmat, nu ne-a mai facut cu ochiul muntele, ci marea. Implinind deja cei 800 de km fara femeie si bagaj, am trecut la stadiul urmator. Mi-am luat sotia si am pornit spre Constanta. Peisajul a fost plicticos, vremea, in schimb, a tinut cu noi. Asa s-au implinit alti 550 km in drumul meu catre cifra de 1.600 km - cea dintai verificare.
Al treilea sfarsit de saptamana m-a prins din nou pe drum, de data asta la Busteni. DN1, superb ca de obicei, asfaltul bun si vremea minunata au facut sa fie poate cel mai frumos drum din acest sfarsit de an.
Sa vedem insa ce putem spune despre Sportster la sfarsitul a 1.750 km.
O data cu izolarea vibratiilor motorului, Sportster-ul nu inseamna numai placerea de a conduce, convingandu-te chiar sa ti-l doresti. Totodata, poti sa-l accelerezi mai mult si mai tare datorita turatiilor mai ridicate la care motorul poate fi supus (multumesc, Harley). Raspunsul motorului la accelerare este foarte vioi si energic. In acelasi timp, nu pot sa nu remarc forta necesara decuplarii ambreiajului, care desi este revizuita fata de modelele precedente, nu ofera un confort prea bun decat dupa un antrenament sustinut. De asemenea, sunetele scoase de cutie la schimbarea treptelor de viteza sunt un pic cam dure si metalice.
Primele lucruri pe care eu le-as face ar fi: schimbat saua, pus turometru si amortizoare spate progresive. De asemenea, pentru drumurile mai lungi ar fi ideala montarea unui spatar.
Pana data viitoare, va urez o iarna linistita, urmatoarea noastra intalnire fiind in luna februarie. Culcati-va calutii dupa ce au fost bine tesalati.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
