Coronavirusul a forţat Fed să-i facă pe plac lui Trump, acţiunile start-up-urilor cu soluţii pentru munca de la distanţă şi teleconferinţe au urcat când bursele au pierdut mii de miliarde de dolari: câştigătorii şi pierzătorii epidemiei

Industria turismului din Europa pierde un miliard de euro pe lună din cauza epidemiei de coronavirus, transportatorii aerieni de pasageri sunt în picaj, piaţa auto chineză, pe care se bat toţi constructorii de maşini care se respectă, este în colaps. Criza provocată de coronavirus produce rapid victime. Dar şi câştigători.

Preşedintele american Donald Trump face de mult timp presiuni asupra Rezervei Federale a SUA să urmeze exemplul Băncii Centrale Europene şi să reducă dobânzile pentru a face creditul mai ieftin. Lichi­dităţile la preţ redus au susţinut economia, com­pa­niile şi mai ales pieţele financiare în vremea crizei economice şi financiare din 2007-2008. Trump, care şi-a asumat meritele pentru nivelurile record la care burs­ele de acţiuni au ajuns în ultimul an, vrea din nou un astfel de stimul, iar Fed, banca centrală a SUA, i-a făcut săptămâna aceasta pe plac printr-o reducere sur­priză a dobânzii de politică monetară cu jumătate de punct procentual.

Motivul: riscurile pen­tru eco­no­mie pe care le creează epidemia de coro­navirus. Răspunsul burselor a fost pozitiv, pen­tru că şi speculatorii de pe pieţele de acţiuni au ce­rut reducerea dobânzilor. De asemenea, în urma de­ciziei Fed s-a depreciat dolarul, ceva ce Trump a cerut şi îi va ajuta pe exportatorii americani, iar randamentele obli­gaţiunilor guvernamentale ame­ri­cane cu sca­den­ţa la 10 ani au scăzut pentru prima dată sub 1%. Yielduri mai mici înseamnă veşti bune pentru burse deoa­rece acestea fac investiţiile în titluri de stat mai puţin profitabile. Investitorii vor căuta în aceste con­diţii randamente mai mari şi le vor găsi pe bursele de acţiuni.  Astfel, preşedintele SUA  şi bursele de acţiuni sunt deocamdată câştigători în această criză. Este adevărat că acţiunile s-au prăbuşit încon­tinuu câteva zile din cauza epidemiei, dar aşa au făcut şi în criza financiară din 2007-2008 doar pentru a-şi reveni şi atinge în câţiva ani niveluri record, propulsate de resur­sele finan­ciare semni­fica­tive con­cen­trate de Fed pen­tru susţinerea pieţ­elor. Prin­tre com­paniile care se remarcă po­zitiv pe bursă şi în afaceri în ac­tuala criză este platforma de video streaming Netflix. Ana­liş­tii spun că în general acţiu­nile firmelor care beneficiază de pe urma restricţiilor de călătorie şi mişcare pot deveni active-adă­post pentru investitori în timpul epidemiei de coro­navirus în condiţiile în care oamenilor le este frică să mai iasă din casă sau sunt obligaţi să rămână în case. Acţiunile Netflix au rezis­tat săptămâna tre­cută, când bursele lumii au pier­dut 6.000 de miliarde de dolari, după cum a re­mar­cat Deutsche Welle. Au să­rit în sus şi titlurile start-up-ului de fitness Peloton In­teractive, care produce biciclete de exerciţii pentru in­terior şi oferă, în plus, cursuri de fitness online. Firma a beneficiat de pe urma re-co­man­dărilor ca en­tuziaştii exerciţiilor fizice să s­tea aca­să în loc să mear­gă la sa­lă.

Directorul executiv al Moderna Stephane Bancel, a devenit pentru scurt timp miliardar după ce compania sa a livrat un vaccin experi­mental anticoro­navirus pen­tru testare clinică pe oameni, ceea ce a impulsionat creşterea cotaţiilor acţiunilor acesteia, notează Bloomberg. De asemenea, şi malaysianul Lim Wee Chai, care deţine participaţia ma­joritară la producătorul de mănuşi chirur­gicale Top Glove, a intrat în rândul miliar­darilor în contextul epidemiei de coronavirus. Cum multe companii şi-au redus activitatea în zonele afectate de epidemie, au restricţionat călătoriile de afaceri şi au recomandat angajaţilor să lucreze de acasă, start-up-ul de teleconferinţe Zoom Video n-a avut decât de câştigat până acum. Acţiunile companiei au crescut cu aproape 50% din februarie, investitorii fiind încântaţi de faptul că Zoom Video a atras anul acesta 2,22 milioane de utilizatori activi, mai mulţi decât în tot anul trecut, arată datele Bernstein Research. Cu majorarea cere­rii se poate lăuda şi compania germană de software Team­Viewer, care livrează soluţii ce permit utili­za­to­ri­lor să lu­creze de la distanţă. Popularitatea TeamViewer a cres­cut mai ales în China. În unele ţări cu populaţii mari, cum ar fi Germania şi Italia, oa­me­nii speriaţi de virus şi panicaţi au golit rafturile cu alimente ale retail­erilor pentru a-şi face provizii de criză. Inves­titorii au văzut o oportunitate în această tendinţă, cum­părând acţiuni la companiile produ­cătoare de conserve alimentare. De o cerere mai viguroasă au beneficiat şi retailerii online ca Amazon deoarece viru­sul a speriat cumpărătorii, care au pre­fe­rat să evite magazinele fizice şi să facă achiziţii de acasă. Creşterea în amploare a epidemiei de coro­na­virus a făcut să crească simţitor cererea pentru măşti chirurgicale, geluri antibacteriene pentru mâini, spirt, şerveţele umede, produse care pot omorî viruşii.

Oamenii au realizat brusc cât de importantă este prevenţia. 3M Corp, producător de măşti chirurgicale, se numără printre cei mai mari beneficiari.

Şi pierderile sunt însă mari. Comisarul european pentru piaţa internă Thierry Breton estimează că industria turismului din Europa pierde deja un miliard de euro pe lună din ianuarie, notează Les Echos. Întreruperea activităţii economice în China a avut ca efect reducererea consumului şi a cererii pentru petrol, ceea ce se traduce prin cotaţii mici ale ţiţeiului. Acest lucru înseamnă o forţă financiară mai mică pentru guvernele ale căror bugete sunt dependente de veniturile din exporturile de petrol. Guvernul Rusiei este unul dintre acestea. În China, cea mai mare piaţă auto din lume, vânzările de maşini s-au prăbuşit cu 80% în februarie. Chinezii n-au mai vizitat showroom-urile. IATA, asociaţia internaţională a transportatorilor aeriani, estima luna trecută un impact de 29 de miliarde de dolari asupra veniturilor industriei cauzat reducerea cererilor pentru călătorii.