♦ Transportul internaţional de mărfuri şi sectorul IT&C au ţinut sus steagul exporturilor româneşti de servicii şi în 2019, limitând, prin valoarea soldului pozitiv înregistrat (7,7 mld. euro, împreună), derapajul deficitului de cont curent, ajuns anul trecut la 10,5 mld. euro. La polul opus, apetitul în creştere al românilor pentru vacanţele în străinătate au produs un gol însemnat în balanţa serviciilor: minus 2,1 mld. euro.
Derapajul înregistrat în comerţul internaţional cu bunuri a dus deficitul de cont curent în 2019 la 10,5 mld. euro (4,8% din PIB), în creştere cu 17%, an/an, după ce deficitul comercial a înregistrat un salt până la 17 mld. euro (7,8% din PIB). Astfel, deficitul de cont curent din 2019 a ajuns la valoarea înregistrată în 2012, anul în care România începea o consolidare fiscală ce a avut drept rezultat un deficit de cont curent de 1,1% din PIB în 2013 şi 0,7% din PIB în 2014. După aceste rezultate bune ale consolidării fiscale, fostele guverne au adoptat însă politica creşterii economice prin stimularea puternică a consumului, având drept levier majorările de salarii şi reducerile de taxe. Rezultatul acestei politici a fost creşterea veniturilor populaţiei, dar reversul se vede în cifrele macroeconomice de anul trecut: deficit bugetar de 4,46% din PIB, deficit comercial de 7,8% din PIB şi deficit de cont curent de 4,8% din PIB.
La fel ca în anii din urmă însă, deficitul de cont curent a fost ajutat substanţial de excedentul înregistrat în zona comerţului internaţional cu serviciile. Excedentul total înregistrat în comerţul internaţional cu serviciile a fost în 2019 de 8,5 mld. euro (plus 2,3%, creştere faţă de 2018), cu exporturi de 26,32 mld. euro şi importuri de 17,77 mld. euro.
Transportul internaţional a înregistrat exporturi de 7,8 mld. euro şi importuri de 4,3 mld. euro, un sold pozitiv, prin urmare, de 4,3 mld. euro. Însă, în această largă arie a “serviciilor de transport”, transportul rutier de mărfuri nu are concurenţă: exporturi de 5,9 mld. euro şi importuri de 1,2 mld. euro, rezultând de aici un sold pozitiv de 4,7 mld. euro. Întâmplător sau nu, reglementările din UE vizează restricţii privind transportul rutier de mărfuri, iar companiile româneşti de profil s-au plâns constant că, de fapt, Vestul urmăreşte îndepărtarea din această afacere a transportatorilor din estul UE şi, în special, a celor români.
Alte servicii de transport internaţional aproape că nu contează în ecuaţia comerţului internaţional: transportul aerian a avut în 2019 un sold negativ de 340 mil. euro (exporturi de 936 mil. euro şi importuri de 1,2 mld. euro), transportul feroviar, un sold negativ de 10 mil. euro (exporturi de 155 mil. euro şi importuri de 164 mil. euro), iar transportul pe canale navigabile o pondere de 86 mil. euro la export şi 43 mil. euro la import (sold pozitiv 44 mil. euro).
Serviciile de telecomunicaţii, informatice şi informaţionale sunt cea de-a doua categorie de servicii care înregistrează un excedent solid în comerţul internaţional. La exporturi de 5,3 miliarde de euro şi importuri de 2,4 mld. euro, excedentul în IT&C a fost de 2,98 mld. euro, cu o creştere de 10% faţă de 2018, fapt ce indică expansiunea bună a sectorului.
La polul opus, creşterea veniturilor nete ale populaţiei a deschis pofta de călătorii în străinătate, dar pentru deficitul de cont curent această deschidere este o pacoste. Românii au cheltuit în 2019, în străinătate, 5,3 mld. euro, iar străinii au cheltuit în România 3,17 mld. euro, rezultând, prin urmare, un sold negativ de 2,1 mld. euro.
Aceste trei componente ale comerţului internaţional – transporturile, IT&C şi turismul - influenţează cel mai mult contul curent al balanţei de plăţi, pe sectorul serviciilor. Contribuţia celorlalte componente, deşi importantă, este mai redusă (vezi tabelul alăturat).
Deficitul de cont curent a înregistrat în 2029 cel mai înalt nivel din 2012 încoace. Dezechilibrele în creştere pot lovi serios în cursul de schimb şi în dobânzi pentru că investitorii speculează momentele de derută.
Raportul de ţară al Comisiei Europene publicat recent constată: „Fără o corecţie a deficitelor fiscale şi externe şi un angajament puternic de punere în aplicare a reformelor structurale, convergenţa României la nivelul de trai al UE riscă să sufere dezavantaje importante”.
